Într-o eră în care tehnologia evoluează rapid, dezvoltarea unui produs digital de succes nu mai este doar un simplu proces de codare. Este o călătorie complexă care începe cu o înțelegere profundă a utilizatorilor și a contextului lor. Această înțelegere se concretizează în faza de „Discovery” (prima secvență din procesul de Human-Centered Design) care este punctul de plecare crucial pentru a construi produse care să aducă valoare reală utilizatorilor și implicit businessului.
UX Research (cercetarea utilizatorilor) și user testing (testarea cu utilizatorii) sunt termeni folosiți în industrie cu același sens, făcând referire la acele metode de cercetare precum usability testing, sondaje, interviuri s.a. Aceste metode de cercetare sunt folosite pentru a genera perspective și informații despre utilizatori și contribuind la îmbunătățirea produselor. Vă propunem un ghid practic în care vom trece în revistă metodele de cercetare folosite în dezvoltarea de produse software și modul în care puteți chiar voi să le aplicați în proiectele voastre.
Fie că avem un start-up care dorește să își lanseze primul produs, fie că avem o multinațională de succes care dorește să scoată un nou produs pe piață, realitatea ne arată faptul că ideea inițială de produs de la care se pornește ajunge să fie cu totul una diferită după momentul în care produsul ajunge în mâna utilizatorilor. Pentru a nu investi o sumă considerabilă de bani într-un produs final care se va schimba mai apoi, o opțiune foarte rentabilă este lansarea unui MVP (Minimum Viable Product).
Luna aceasta am avut ocazia să participăm la FIX Cluj, o competiție centrată pe Startupuri, unde studenții au ocazia să își prezinte ideile de produs sau servicii. Cu această ocazie, am reușit să povestim cu echipa Manuscrito, membrii acesteia fiind premiați în cadrul uneia dintre cele mai mari competiții de acest tip. Ne bucurăm să vedem cât de multă ambiție și dorință de a aduce un aport în sistemul educațional există din partea unor tineri aflați de curând pe băncile facultății. Merită să le auzim povestea, cât și planurile viitoare din înregistrarea video sau din articolul redactat mai jos.
Au trecut zece ani de la apariția primului număr. Evident că atunci când proiectele împlinesc o cifră rotundă, nu reziști tentației de a arunca o privire înapoi, în timp, pentru a le vedea începuturile. Prin urmare, reconfigurez momentele legate de publicarea primului număr. Rememorez noaptea aceea, când am lucrat până dimineață împreună cu un bun prieten, Dan H. Asta, după ce înainte, un alt prieten s-a hotărât să nu se mai implice și a trebuit să reluăm multe lucruri de la zero. Prima apariție a TSM a trebuit să se confrunte nu doar cu probleme de natură tehnică, ci și cu provocări serioase privitoare la strângerea articolelor, care, în majoritatea lor, proveneau de la prieteni. După întâiul hop trecut/ număr editat, am prins mai mult curaj și am mers mai departe. Primele numere le publicam din bugetul propriu și doar atunci când erau destule articole. Și ele se adunau, de obicei, cam la o lună și jumătate. Îmi amintesc cum primeam telefoane în care eram întrebat când va fi publicat online următorul număr.
Produsele, software-ul și serviciile trebuie să genereze entuziasm în rândul clienților, a spus Dr. Stefan Hartung, CEO al Bosch în cadrul Top Executive Meeting din 2022, menționând totodată că este esențial ca inovațiile să devină disponibile publicului larg, pentru îmbunătățirea calității vieții, fără a neglija conservarea resurselor naturale.
Când vorbesc despre un startup, majoritatea oamenilor se gândesc la o companie mică dintr-un garaj oarecare, care și-a propus să construiască o afacere sustenabilă sau care construiește următorul produs sau serviciu care va schimba regulile jocului. Totuși, în cadrul industriei Automotive, astfel de startup-uri sunt destul de rare. Piața este ocupată de companii mari cu obiective de afaceri stabile și bine definite. În acest mediu, un “startup” trebuie să răspundă următoarei întrebări frecvente: Cum se poate dezvolta și scala un startup (client/partener nou sau produs/serviciu nou) în cadrul unei organizații existente care și-a încetățenit practicile? În acest context, noua afacere poate deveni un startup în cadrul organizației.
Evenimentele recente de tipul black swan precum crizele economice globale solicitau deja organizațiilor să gestioneze schimbările și să ia decizii mai repede decât oricând. Criza financiară din 2008 a propulsat startup-urile Uber și Airbnb în topul preferințelor vesticilor. Veniturile cetățenilor reduse considerabil și economiile naționale în colaps, au forțat cumpărătorii să își schimbe comportamentul mergând spre alte opțiuni pentru satisfacerea nevoilor lor. Epidemia SARS din 2002-2004 a catalizat creșterea uriașă a micii platforme de comerț electronic Alibaba și a contribuit la plasarea acesteia în fruntea retailului din Asia.
Comunitatea de investitori de tip business angel din România este într-o creștere vibrantă. Pe baza activității sporite pe care am monitorizat-o anul acesta, putem spune că 2020 a fost, într-adevăr, anul investițiilor îngerilor din România. Investițiile de tip angel în România au crescut semnificativ în ultimii ani, de la doar câțiva investitori și o rețea locală din țară. Astăzi suntem în legătură cu 14 rețele/organizații active pentru business angels, numărând peste 250 de investitori, majoritatea situate în marile orașe ale României.
Cu toții am asistat la modul rapid în care lucrurile se schimbă, întrucât criză generată de Covid-19 a lovit toate aspectele vieții și afacerilor, inclusiv pe zona startupurilor. În acest context de incertitudine, am realizat o radiografie a manierei cum a fost afectată zona de startupuri. Aceasta a relevat o serie de adaptări la situație, pe care le expunem în rândurile de mai jos.