Am avut oportunitatea de a sta la o cafea cu Valeria și Adrian de la sediul din Cluj al ING Hubs Romania, unde am discutat despre produse, metodologii, pandemie și multe altele.

În lumea mobilă, aflată în continuă evoluție, se acordă foarte multă atenție celor mai noi tendințe, tehnologii și potențialului uimitor, dar neexploatat, al celor mai noi dispozitive și descoperiri din domeniul internetului. Și, chiar dacă toate aceste elemente ar trebui, de fapt, să fie în centrul atenției, uneori este bine să ne amintim și să privim mai de aproape elementele inițiale care au făcut ca universul mobile să evolueze la forma pe care o știm astăzi. Una dintre aceste pietre de temelie este capacitatea aplicațiilor mobile de a funcționa offline.

Industria IT a ajuns să fie saturată (sau săturată) de Agile. Ca lider de echipă într-o companie ce dezvoltă software, am fost martor direct al impactului pozitiv pe care metodologiile Agile îl pot avea asupra modului de lucru. Cu toate acestea, am observat, în timp, că multe companii se blochează în procese formale și ceremonii care riscă să devină rigide. Este ironic cum mișcarea Agile, concepută inițial pentru a oferi flexibilitate și a încuraja interacțiunile umane, a fost redusă în cele mai multe cazuri la un set de ritualuri birocratice care îndepărtează echipele de adevăratul scop al acestei mișcări. Pentru a contrabalansa această rigiditate, este esențial să ne întoarcem la valorile fundamentale ale manifestului Agile care pun accentul pe oameni și interacțiuni mai presus de procese.

Pe măsură ce consumul de știri în online a crescut, experiența utilizatorului (UX) oferită de site-urile de știri a început și ea să joace un rol din ce în ce mai important în asigurarea succesului lor. Pe lângă conținutul de calitate, un design intuitiv și ușor de utilizat este esențial pentru a menține cititorii loiali în spațiul digital. În acest context, pentru publicațiile media apare o nouă provocare, ele trebuind să aleagă dacă se vor baza strict pe venituri venite din publicitatea online sau vor percepe o taxă, de obicei transpusă într-un paywall.

În ultimul timp, vorbim tot mai des despre schimbări și incertitudini, nu doar în industria IT, ci în multe alte domenii. Deși traversăm o perioadă dificilă la nivel global și local, este important să conștientizăm că, în funcție de anumite caracteristici, astfel de momente pot trece mai ușor sau chiar pot deveni oportunități de creștere și dezvoltare.

Reddit este o sursă inepuizabilă de onestitate contondentă. Comentariile despre muncă și proceduri nu sunt doar brutal de sincere, sunt și exprimate într-un limbaj colorat (ca să folosesc un eufemism). Nu face excepție nici subiectul Agile, sau Anti-Agile, așa că l-am folosit ca sursă de inspirație (ei, nu vă așteptați acum să fi preluat tot textul, l-am cenzurat, păstrând totuși esența). Cum Reddit nu dezamăgește niciodată când vine vorba de expresivitate, vă las să vă folosiți imaginația pentru părțile „bip-bip”.

Estimarea în proiectele Agile este un subiect controversat și parte a unei dezbateri nesfârșite. O bună parte dintre cei care activează în diverse echipe de proiect nu înțeleg de ce anume avem nevoie de o abordare diferită în estimare. De ce estimarea în timp (și eventual în valoarea în bani asociată acestui timp) nu este una potrivită într-un context agil. De-a lungul timpul s-a vorbit de tehnici și instrumente tot mai sofisticate sau chiar exotice, începând cu binecunoscutele Story Points, T-shirt Sizes, Planning Poker sau Estimarea prin Afinitatea și continuând cu mult mai neobișnuitele Puncte Zoo sau #noestimates. În continuare nu este însă clar cum ar trebui să le integrăm în viața unei echipe Agile, care este valoarea pe care acestea o aduc unei astfel de echipe și cum afectează ele modul în care comunicăm clientului planul și progresul proiectului.

Mă uit la un film. Oamenii se ceartă, la muncă, de nu mai știu de ei. Mă uit la ei și mă gândesc: “Ce faini sunt oamenii aștia! Ce legătură puternică între ei! Mi-e dor să mă cert fain cu cineva la lucru. Să mă cert cu folos!”. Știu că pare ciudat ce am zis, dar voi explica imediat. Anul trecut am scris despre cât de important este umorul ca parte a unei culturi de lucru performante. Azi, am să țin o pledoarie pentru ceartă, dar nu orice fel de ceartă, ci una constructivă.

Am avut recent plăcerea de a discuta cu Marius Mailat, CTO al grupului P3 într-un scurt interviu despre industria de automotive din Cluj dar și despre Android și direcțiile de dezvoltare.

Pe măsură ce tehnologia avansează, așteptările utilizatorilor de vehicule moderne s-au schimbat dramatic. Nu mai este suficient ca un sistem de infotainment auto să ofere doar funcționalități de bază. În zilele noastre, interfețele HMI (Human-Machine Interface) trebuie să fie intuitive, rapide și să ofere o experiență de utilizare fluidă. Acesta este contextul în care Android Automotive OS (AAOS) joacă un rol esențial.

În ultimul timp, vorbim tot mai des despre schimbări și incertitudini, nu doar în industria IT, ci în multe alte domenii. Deși traversăm o perioadă dificilă la nivel global și local, este important să conștientizăm că, în funcție de anumite caracteristici, astfel de momente pot trece mai ușor sau chiar pot deveni oportunități de creștere și dezvoltare.

Cap de lance în experimentarea cu AI și în explorarea colaborării om-AI, Gervi Labs pune curiozitatea în slujba tehnologiile GenAI pentru a implementa aplicații pentru lumea reală. Co-fondatorii, Lena Thorsmæhlum și Thordur Arnason, sunt pionierii acestei cercetări pe care o vor prezenta la conferința IT Days din România. În aceste interviu exclusiv, autorii prezintă elementele cheie ale proiectelor lor, dar și rolul AI în arte și în interacțiunea viitoare dintre oameni și roboți.

Citeşte mai mult

Oboiul și locurile sale limitate în orchestre sunt exemplu folosit pentru a ilustra o situație în care există mai mulți oameni calificați decât oportunități disponibile într-un anumit domeniu sau loc de muncă. În acest context, exemplul se referă la dificultatea pe care o au muzicienii de a-și găsi un loc într-o orchestră, deoarece există foarte puține poziții disponibile pentru fiecare instrument în comparație cu numărul mare de muzicieni talentați. Soluțiile propuse pentru astfel de situații se concentrează pe extinderea oportunităților și pe diversificarea rolurilor. În cazul orchestrelor, aceasta ar putea include crearea de noi ansambluri muzicale, promovarea educației muzicale pentru a dezvolta abilități complementare sau explorarea unor cariere alternative legate de muzică, cum ar fi predatul sau compoziția. În general, soluțiile se bazează pe adaptarea la contextul limitat al locurilor disponibile și pe găsirea unor alternative care să permită valorificarea talentelor în alte moduri.

Îmi face plăcere să vă prezint o parte din discuția interesantă de luna trecută despre tehnologii, mașini și motociclete. Alături de mine au fost prezenți:

• Mihai Ursa - Automotive Engineer @ P3,

• Cătălin Golban - Head of Department Engineering Systems Vision @ Bosch,