Am povestit despre trend-urile din acest an la evenimentul de lansare al numărului 127 / ianuarie al revistei TSM. I-am avut ca invitați pe:

• Gabriel Sobolu - CTO @ Accesa,

• Nora Dobre - Senior HR,

• Cornel Ștefanache - CTO @ Ascentcore,

• Simona Bonghez - Managing Partner @ Colors In Projects,

Cum a început anul pentru voi?

Publicat în Numărul 128 Citeşte mai mult

Salutare și bine ați revenit! Acesta este ultimul articol introductiv despre Scala dintr-o serie de trei. În cele ce urmează, o să prezint rezolvarea unor probleme de algoritmică în format 100% pur funcțional. Primele două descriu particularitățile, avantajele și dezavantajele programării funcționale folosind Scala (ScalaFP), precum și cele mai des folosite metode pe colecții de date immutable (ScalaHOF).

Înainte de a aborda tematica acestui articol, trebuie analizată problema pe care încearcă să o soluționeze. Un clișeu, dar și un adevăr este faptul că 90% din datele create în totalitate de umanitate au fost create în ultimii doi ani, după cum se poate observa în Figura 1. Însă, ceea ce este rar menționat, este că mai bine de 80% din aceste date sunt nestructurate - majoritatea datelor generate sunt sub formă de fișiere video, text, imagini, fișiere 3D și altele.

Publicat în Numărul 128 Citeşte mai mult

Dezvoltarea componentei User Experience (UX – experiența utilizatorului) joacă un rol decisiv în succesul produselor digitale. Pe măsură ce devin din ce în ce mai conștiente de impactul UX asupra aplicațiilor, organizațiile adoptă o abordare centrată pe individ în dezvoltarea UX, cu accent pe nevoile și dorințele utilizatorilor finali. Popularitatea Inteligenței Artificiale (AI) oferă oportunități de a îmbunătăți procesul UX. Acest articol explorează beneficiile și limitările AI în procesul de dezvoltare UX. De asemenea, vom prezenta câteva tooluri disponibile pentru designeri.

Anul trecut, de IT Days, am avut plăcerea să fiu pe scenă preț de câteva minute prezentând câteva exemple practice despre modul în care un designer de produs digital ar putea să folosească noua suită de unelte generative de imagini, bazate pe A.I. Atunci, în noiembrie, Dall-E, Stable Diffusion și Midjourney 3 formau corul madrigal al noului val de A.I.

Publicat în Numărul 128 Citeşte mai mult

A fost o vreme când în echipele de programatori exista rolul de „build meister”, persoana responsabilă cu transformarea codului sursă în cod mașină. Acel rol a dispărut în mare măsură odată cu popularizarea noțiunii de devops și automatizarea procesului de build.

Publicat în Numărul 127 Citeşte mai mult

În acest articol vom continua să explorăm universul programării funcționale utilizând limbajul de programare Scala. Acesta este cel de-al doilea articol despre Scala dintr-o serie de trei. În cele ce urmează, o să prezint cel mai des folosite metode pe colecții de date immutable care oferă o eleganță aparte acestui limbaj. Primul, pe care vă sugerez să-l parcurgeți înainte (ScalaFP) descrie particularitățile, avantajele și dezavantajele programării funcționale folosind Scala. Ultimul articol va consta în rezolvarea unor probleme de algoritmică în format 100% pur funcțional. La finalul acestei serii, am deplină siguranță că veți deține un nou bagaj de cunoștințe care ar putea să vă creeze un mindset diferit în abordarea problemelor.

Publicat în Numărul 127 Citeşte mai mult

În contextul actual, metoda GitOps reușește, în mare măsură, să acopere problema volumului de lucru ridicat pe clusterele de tip Kubernetes, mai ales, atunci când aducem în discuție reconcilierea între starea actuală și starea dezirabilă.

Publicat în Numărul 127 Citeşte mai mult

Proiectul și lucrarea care fac subiectul acestui articol se axează pe dezvoltarea unei platforme robotizate capabile să desfășoare activități agricole, cum ar fi recoltarea, prin valorificarea descoperirilor tehnologice din ultimii ani. Platforma este una mobilă, dotată cu un braț robotic și cu o cameră de adâncime conectată la un procesor integrat. Astfel, pentru detectarea și localizarea recoltei sunt comparate rezultatele mai multor algoritmi specifici vederii informatizate, pentru robot fiind propus un sistem de percepție vizuală, care include o variantă îmbunătățită de rețea neuronală pentru detectarea obiectelor. Integrarea completă a sistemului amintit are ca rezultat prototipul unui robot de recoltare autonomă. Pentru comanda acestuia este utilizat sistemul de operare robot (ROS), iar pentru asigurarea autonomiei se folosesc algoritmi integrați caracteristici inteligenței artificiale.