Scopul acestui articol este de a oferi informații despre cele mai folosite unelte în măsurarea performanței aplicațiilor scrise în Java. Pentru a ne atinge scopul am folosit exemplul de la Pivotal, Spring Pet clinic application. Am optat pentru acest exemplu deoarece Spring MVC și Spring Boot au fost web frameworkurile cele mai folosite în 2016, conform studiului realizat de ZeroTurnaround.

Mulți dintre noi suntem într-o continuă căutare. O călătorie infinită căreia ne este foarte greu să îi stabilim o destinație. Poate că această călătorie nu are nevoie de o destinație, are nevoie doar de pasiune. Pe parcursul călătoriei noastre printre limbajele de programare întâlnim multe puncte intermediare pline de aventuri. Uneori acestea ne împiedică să mergem mai departe sau priveliștea lor ne dezamăgește, dar pentru cele care ne fascinează prin simplitatea și frumusețea lor, merită să mergem mai departe. Călătoria mea abia a început, dar am găsit un punct intermediar la care îmi doresc să fac o pauză și să privesc în jur: QML.

Un coleg (mai meticulos decât mine) mi-a spus, când şi-a descris inventarul anului 2016, o cifră pentru numărul de interviuri tehnice în care a intrat. Cifra (mare - dar irelevantă) m-a obligat să meditez la puterea şi responsabilitatea pe care cineva o are când - în esenţă - judecă un om. Speriat de cât de abraziv şi contondent sună “să judeci”, am aplicat filtrul corporatist şi am ajuns la “să evaluezi”. Parcă nu-i aşa de puternic. Procesul de evaluare are o componentă implicită de obiectivitate, iar judecata e aproape demiurgică şi cumva finală!

Știm că revoluţia industrială care a luat startul în secolul XVIII și s-a extins în secolul XIX a reprezentat un proces de durată, în cadrul căruia s-a încercat înlocuirea operaţiunilor manuale şi a forţei de muncă umană prin sisteme automate. În prezent, luăm parte la o acţiune de înlocuire a analizei manuale a informaţiilor cu o prelucrare automată prin sisteme de calcul cu o putere de procesare şi stocare ridicată. Evoluţia tehnologiei până în prezent a avut ca rezultat creşterea capacităţii de stocare a informaţiilor precum şi reducerea costurilor aferente necesare. Costurile realizării unui cluster care pune la dispoziţia utilizatorilor săi sute de TB nu mai reprezintă un impediment.

Fake News” este un termen care a intrat în vocabularul comun destul de recent, o dată cu alegerile prezidențiale din SUA. Un fenomen care era cunoscut mai mult din prisma articolelor de tip click bait devenite virale rapid pe rețelele sociale, știrile false au cunoscut notorietate doar când impactul lor global a fost recunoscut public de șefii giganților IT Google sau Facebook care au subliniat în premieră că acest gen de știri are puterea de a influența alegerile democratice.

Recent, rețelele neuronale adânci (Deep Neural Networks) au fost folosite pentru a genera rezultate de ultimă oră în numeroase subdomenii ale industriei procesării de imagini. Această categorie de algoritmi poate fi folosită pentru a extrage o cantitate semnificativă de informație din multe tipuri de imagini sau suporturi vizuale. Activitatea noastră se axează pe antrenarea unei rețele neuronale care să detecteze cu acuratețe drumurile, analizând zeci de mii de imagini provenind din satelit. În industria cartografierii, este crucial să existe hărți detaliate și corecte pentru a putea construi aplicații de stabilire a rutei de călătorie care să fie precise și de calitate. Primul pas în atingerea acestui obiectiv este detectarea tuturor drumurilor dintr-o anumită zonă. Celelalte informații relevante pentru trafic, adică restricțiile de viraj sau limitele de viteză, depind de cunoașterea infrastructurii subiacente de drumuri.

În ziua de astăzi o mașină din gama de top, conține puțin peste 100 de ECU-uri și vă puteți imagina că partea de software depășește pragul de GBytes. Așadar, o rețea funcțională care să confere încredere deplină nu este o chestiune numai de dorit dar este chiar obligatorie. Practic, industria automotive a dezvoltat în fiecare moment soluții menite să-i asigure nevoile, pe baza diverselor tehnologii ca: LIN (Local Interconnection Network), CAN (Control Area Network), FlexRay … MOST (Media-Oriented System Transport). Fiecare dintre acestea au fost și sunt în continuare foarte bune dar niciuna dintre variante nu oferă o opțiune comună pentru interconectare din moment ce sunt bazate pe protocoale de comunicație specifice. Mai mult decât atât, nu există un model cu nivele multiple care să ofere utilitatea de a crea o rețea cu posibilități de comutare. Dar Ethernetul (ENET) poate oferi acest lucru.

Printre angajații din domeniul IT din Cluj-Napoca, 40 de angajați de la cinci companii ies în evidență cu o rutină mai neobișnuită. O dată pe săptămână, timp de o oră, ei coordonează voluntar cluburi de programare pentru cinci clase de a IV-a din școli locale. Cu ajutorul limbajului Scratch, elevii învață despre algoritmi într-un cadru prietenos. Învață să dea viață unor personaje și să creeze mici jocuri. Toate cluburile au același scop: de a pregăti elevii pentru o piață a muncii din ce în ce mai digitalizată.

We talk with Frédéric Mazzella about what is BlaBlaCar and what startups are they looking for to invest.

Citeşte mai mult

Am discutat cu Arie van Bennekum, coautor al manifestului Agile, despre cum a fost realizat acesta și despre cum se transformă 16 ani mai târziu. El va fi prezent la Cluj în cadrul conferinței GetAgile care va avea loc în luna aprilie.

Sunt fascinată de oamenii din jurul nostru, în special de cei curioși și perseverenţi în lucrul cu concepte interdisciplinare, oameni care merg dincolo de limitele cunoașterii existente. Un desen animat science-fiction din copilărie în care un băieţel era crescut de un robot umanoid este unul dintre amintirile care este încă foarte intensă în imaginarul meu de adult. De aceea, a fost o mare bucurie că l-am descoperit pe profesorul Hiroshi Ishiguro care lucrează în robotică și AI! Deși nu am avut timp pentru un interviu live la CeBIT 2017, unde acesta a ţinut o prelegere despre inteligenţa artificială, prof. HIROSHI ISHIGURO a acceptat să îmi răspundă în scris. Fiind una dintre personalităţile contemporane care ne inspiră în demersurile noastre știinţifice, a fost deschis să împărtășească cu noi bucăţi din viaţa sa și din explorările sale pentru a înţelege mintea și emoţiile umane. Profesorul Hiroshi Ishiguro este Profesor în cadrul departamentului Systems Innovation, parte a Graduate School of Engineering Science a Osaka University (2009-), Distinguished Professor la Osaka University (2013-) și Group Leader (2011-) al Hiroshi Ishiguro Laboratory la Advanced Telecommunications Research Institute (ATR) și ATR fellow.

O experiență fantastică pentru oamenii de rând și una de neuitat pentru cei pasionați de tehnică. După o vizită la celebrul târg din Nurnberg, destinat domeniului embedded, oricine va rămâne cu ceva de povestit prietenilor și majoritatea va dori să revină. Explorarea nenumăratelor standuri ale expoziției încântă privirea mai ceva ca Disney Land și hrănește pofta de cunoaștere asemenea enciclopediei LAROUSSE. De la echipamente electronice și soluții software specializate, la mașinile viitorului, jocuri, roboți și zeci de idei inovatoare, târgul oferă câte ceva interesant pentru fiecare vizitator.

De fiecare dată când se abordează tema realizării produselor digitale și a rolurilor pe care oamenii le au în organizaţiile lor, am remarcat că între rolurile de Product Manager și de Product Owner nu sunt niște linii de demarcație clare. Pentru a înţelege aceste roluri mai bine, trebuie să avem în minte toţi pașii din ciclul de viaţă al unui produs și să vedem care sunt elementele definitorii ale celor două roluri. În faza iniţială de descoperire, când sunt dezvoltate noi idei și concepte pentru produse, un Product Manager este singurul care are un rol. Acesta conduce demersul de aflare a nevoilor clientului, adună informaţii despre condiţiile de piaţă, identifică o problemă și o propunere de plus valoare, descoperă clienţi potriviţi, propune o soluţie inovatoare, testează presupuneri prin intermediul unui MVP, ajunge de la problemă la soluţie, decide cum să promoveze produsul pe piaţă.

În această vară, Cluj-Napoca este din nou centrul de întâlnire a liderilor globali din industria IT. Motivul este Techsylvania, unul dintre cele mai influente evenimente de tehnologie și inovație în industria IT din Europa de Est, care va avea loc între 17-20 iunie la Casa de Cultură a Studenților din Cluj Napoca. Cu trei ediții deja la activ, Techsylvania este recunoscut prin prestigiul speakerilor invitați. Primele evenimente au găzduit pe scenă co-fondatori, manageri și oameni-cheie din companii precum Google, Ubuntu, Facebook, Twitter, PayPal, NASA, Coca-Cola, SoundCloud sau Spotify dar și investitori și fondatori de startupuri.

Tocmai s-a terminat o nouă ediţie a Codecamp în Cluj. În trackul destinat startupurilor şi produselor software, au fost atinse subiecte precum trecerea de la outsourcing la produs, metrice de produs și programele de accelerare existente. Suntem la începutul curbei ascendente pentru că remarcăm că a vorbi despre startupuri nu mai e interesant doar pentru comunitatea de startup-uri, ci şi pentru mulţi alţi oameni din firme de IT.

Acest articol este despre well-being, despre rolul departamentului de HR și o perspectivă nouă din partea științei de a ne uita la cele două. Fie va marca semnificativ modul de organizare al companiilor, fie va rămâne o teorie care nu s-a bucurat de popularitate. Întrebări de la care pornim: este recomandat să lăsăm o echipă să se organizeze singură? Cine atunci poate lua decizii în legătură cu bunăstarea tuturor?

We talk @ Leade.rs about startups in the startups in emerging markets, hardware components, future and drones with Paul Papadimitriou - Founder, Innovation Scout, Futurist @ Intelligencr

Citeşte mai mult

Conceptul de Big Data este de mare actualitate în zilele noastre și este folosit în nenumărate domenii de activitate. Managerii de produs au fost dintotdeauna conduși de puterea cifrelor, dar ceea ce experimentăm în prezent este o adevărată explozie de „tooluri ”și metodologii menite să ne ajute să luăm decizii mai bune, pe baza a câtor mai multe date. Cu toate acestea, pericolul e mult mai mare să greșim și să trecem cu vederea anumite informații importante care se pot pierde ușor printre datele cu care suntem serviți zilnic. E cunoscut faptul că 96% dintre toate inovațiile nu reușesc să acopere costul de oportunitate al investiției de capital (Deloitte). În acest context devine tot mai evident faptul că trebuie să se schimbe ceva în felul în care companiile își administrează procesul de dezvoltare a produselor noi. Multe studii au demonstrat deja faptul că acele companii care reușesc să descopere care sunt nevoile cele mai pregnante ale clienților lor și care apoi inovează pentru a împlini acele nevoi, sunt cu mult mai profitabile decât restul.

Este o provocare să oferi acces și o analiză coerentă Big Data. Sute de mii sau sute de milioane de rânduri de date nu presupun nici o abordare trivială și nici acces facil. Totul se reduce la cât de multe date pot fi prezentate onest într-o aplicaţie care procesează datele suficient de repede pentru a fi relevante pentru analiză. Big Data este termenul de referinţă pentru cantităţi masive de informaţie. În ultimii ani preţul stocării datelor a scăzut vertiginos. Dispozitivele de stocare pot să adăpostească mulţi terabytes în același spaţiu precum un hard disk obișnuit. Reducerea costurilor a modificat radical volumul de date pe care fiecare le stochează în aspecte precum producţie, stil de viaţă, vânzări, sport și alte date metrice. Creșterea datelor stocate este un pas esenţial pentru realizarea unei analize mai coerente. Dezavantajul constă în faptul că analiza de date din cadrul unui volum masiv de informaţie este la fel de validă pe cât de corect corelată este în timp.

Attila Balazs realizează seria de interviuri ”Working Virtually” pentru Today Software Magazine. Acestea au în vizor dificultățile și oportunitățile lucrului într-o echipă distribuită. Primul invitat este Vlad Mihalcea.

Citeşte mai mult

Aventura de a crea un produs digital este o experiență ce dezvoltă fondatorii atât ca indivizi cât și ca profesioniști. Există diferențe majore între fondatorii experimentați și cei care sunt la primul startup tech. Din experiența de a colabora pe foarte multe astfel de proiecte ca designer, împărtășesc unele observații ce vor ajuta fondatorii novici să își depășească limitele. Ca psiholog, voi prezenta aceste observații din perspectiva biasurilor cognitive. Acestea sunt deviații sistematice de la gândirea rațională, ce se întâmplă fără să ne dăm seama. Toți oamenii suferă de astfel de biasuri. Cele de mai jos sunt cele mai frecvente și neproductive biasuri care îi afectează pe fondatorii novici. Ne concentrăm pe sfera dezvoltării de produs care, chiar dacă este doar o dimensiune a antreprenoriatului, este cea în care am cea mai multă experiență.

Este acel moment al anului, din nou. Au trecut deja trei luni din 2017 și mai sunt doar trei luni până la mijlocul anului. Trebuie să setăm obiectivele pentru trimestrul următor. Ce ar trebui să includem? La ce să renunțăm? Pe ce ar trebui să ne concentrăm mai mult? Iată o scurtă privire din spatele cortinei, asupra a ceea ce am învățat în timpul implementării OKR-s eficiente în echipele cu care am lucrat. OKR-s sau Obiective și Rezultate-Cheie (Objectives and Key Results) este un sistem de stabilire și comunicare a obiectivelor și a rezultatelor într-o organizaţie. OKR-s sunt o modalitate simplă de a crea structură pentru companie, echipe și pentru membrii echipei.