Mircea Vădan

Comunitatea de investitori de tip business angel din România este într-o creștere vibrantă. Pe baza activității sporite pe care am monitorizat-o anul acesta, putem spune că 2020 a fost, într-adevăr, anul investițiilor îngerilor din România. Investițiile de tip angel în România au crescut semnificativ în ultimii ani, de la doar câțiva investitori și o rețea locală din țară. Astăzi suntem în legătură cu 14 rețele/organizații active pentru business angels, numărând peste 250 de investitori, majoritatea situate în marile orașe ale României.

Citeşte mai mult

Cu toții am asistat la modul rapid în care lucrurile se schimbă, întrucât criză generată de Covid-19 a lovit toate aspectele vieții și afacerilor, inclusiv pe zona startupurilor. În acest context de incertitudine, am realizat o radiografie a manierei cum a fost afectată zona de startupuri. Aceasta a relevat o serie de adaptări la situație, pe care le expunem în rândurile de mai jos.

În numărul trecut, am scris primul articol despre nevoia unei viziuni comune asupra ecosistemului clujean de inovație și startupuri. În rândurile următoare, voi expune câteva dintre soluțiile accesibile, prin care putem stimula evoluția ecosistemului local, mai cu seamă în ceea ce privește susținerea cu investiții a startupurilor.

Citeşte mai mult

Am fost tentat de câteva ori să mă mut din Cluj. În ultimii doi ani, am explorat și am petrecut săptămâni/luni în șapte orașe de pe patru continente, confruntându-mă cu tot atâtea stiluri de viață. M-am gândit să mă conectez cu fondatorii de startup din acele locuri și să devin activ în acele ecosisteme de startupuri, pentru a contribui acolo, pentru a găsi clienți acolo. Unele dintre aceste locuri sunt adevărate centre pentru startupuri (Amsterdam, San Francisco). În alte locuri, spiritualitatea (Bali/Indonezia sau Cuzco/Peru) depășește cu mult tehnologia.

Citeşte mai mult

Mobilitatea urbană este un aspect important pentru locuitorii unui oraș. Dincolo de soluțiile publice, există și inițiative private/startupuri ce își propun să contribuie la soluționarea problemelor de trafic. Putem menționa tradiționalele aplicații pentru apelare taxi și continuăm cu aplicații pentru a găsi parcare, pentru împărțire de curse/trasee sau pentru a folosi trotinete electrice. Vezi mai jos câteva dintre aceste startupuri românești.

Diaspora românească este destul de puternică și activă și în sectorul de startupuri. Mulți dintre inginerii în software care trăiesc în străinătate fondează companii, bazându-se și pe implicarea altor persoane care trăiesc în România. Expunem în rândurile de mai jos câteva exemple, în speranța că această tendință va crește, iar ecosistemul va beneficia mai mult de cunoștințele și conexiunile lor. La Activize.Tech păstrăm o bază de date cu aproape 1500 de startupuri românești, oferind astfel rapoarte și informații despre evoluția ecosistemului de startupuri.

Citeşte mai mult

Vedem foarte mult entuziasm din partea corporațiilor în ceea ce privește colaborarea cu startupuri. De exemplu, Orange își desfășoară propriul program de accelerare OrangeFab. Banca Transilvania tocmai a lansat BT Store. KPMG lucrează cu Spherik Accelerator la programul Startup Grow Pad. Société Générale începe programul Catalyst. Corporații bine cunoscute susțin concursuri și programe pentru startupuri (How to Web, Innovation Labs, Startup Avalanche).

Următoarele săptămâni vor fi foarte efervescente. În două săptămâni, va avea loc Startup Weekend - puteți utiliza codul de reducere "clujstartups" pentru biletul d-voastră. Imediat după acest eveniment, se va desfășura Innovation Labs Hackathon, care vă va crea oportunitatea de a încerca ideile de startup. De asemenea, pe data de 6 martie vom avea cea de-a treia ediție a Startup Europe Week, ce se axează pe subiecte legate de deep tech. Între timp, lucrăm la fondarea unui "Startup Club" pentru startupurile locale, pentru a facilita reduceri de grup pentru aceștia, accesul la resurse, la unelte necesare sau la conexiunile directe cu investitori. Dacă aveți sugestii cu privire la ce ar avea nevoie startupurile sau dacă puteți recomanda servicii utile pentru ele trimiteți-ne un e-mail la mircea@clujstartups.com .

Fiind o ediție legată de smart cities și fintech, ne-am gândit să ne concentrăm în cele ce urmează pe această verticală. Influența puternică a directivelor europene PSD2 și GDPR și ascensiunea din ce în ce mai evidentă a monedelor virtuale au avut ca efect creșterea interesului pentru fintech și în România. Deși startupurile pe fintech sunt relativ puține ( câteva zeci), observăm preocuparea companiilor din domeniu (mai ales bănci), de a înțelege cum își pot îmbunătăți serviciile prin colaborări cu startupuri sau prin construirea de noi produse software. Un catalist al dezvoltării ecosistemului este și organizația Fintech Camp (www.fintech.camp) ce își propune susținerea startupurilor și facilitarea colaborării cu acestea (inițiativa are aproximativ un an și deja există 5 filiale: Cluj, București, Timișoara, Iași, Chișinău).

Ne apropiem de finalul de an și așteptăm anunțurile legate de startupurile din primăvara viitoare. Vom începe anul viitor cu Startup Weekend Cluj, la început de Martie, apoi vom continua cu hackathonul Innovation Labs. Vom avea și evenimente de nișă, precum hackathonul Cluj.AI și evenimentul de inovare FreshBlood. Va fi o primăvară plină, dar până atunci, să aruncăm o privire la startupurile IoT din România.

Anul acesta, domeniul sănătății digitale (e-health, healthtech) a reprezentat cu adevărat un centru de interes pentru antreprenoriatul din România. Crearea grupului "Healthtech România" devine expresia unei preocupări. Organizația FreshBlood.ro s-a extins în cinci orașe din România. Au avut loc 20 de meetupuri pe subiecte conexe. În București, SEE (Smart Everything Everywhere) a organizat un hackathon pe această temă. De asemenea, orașul Cluj va organiza în decembrie o conferință de sănătate. Pe lângă aceste evenimente, sunt de luat în considerare și tot mai multele idei/startupuri din sănătate.

Tocmai m-am întors de la conferința World Summit AI din Amsterdam, unde mi s-a confirmat că există atât de multă energie și entuziasm în domeniul "inteligenței artificiale", încât toată lumea vrea să facă ceva cu ea. Era o glumă pe tema asta: "dacă aveți câteva IF-uri în algoritm, unii oameni ar numi asta AI și ar investi în startup". Dincolo de zgomotul care înconjoară domeniul, o mulțime de companii au început să facă consultanță pe această temă, iar alte companii se gândesc pro-activ la modul în care se pot juca cu datele de care dispun.

Împreună cu câţiva colegi din echipa Cluj Startups, am făcut o căutare mai aprofundată cu scopul de a revizui informaţiile pe care le avem despre startupurile locale. Cu această ocazie, am descoperit câteva statistici care merită atenţie. Bineînţeles, există riscul de a nu lua in considerare toate startupurile. Cât despre cele închise, e foarte greu să mai găsim informaţii valide, deci trebuie să acceptăm o marjă de eroare în aceste statistici.

Tendința este evidentă: Machine learning/inteligența artificială e pe val acum. Și putem simți valul și în Cluj. Comunitatea Cluj.AI a fost lansată luna trecută și participanții s-au arătat foarte interesați. Am avut aproape 100 de oameni la prima întâlnire și câteva discuții foarte bune. Vom aborda subiecte legate de tehnologie, dar vom vorbi și despre produse, startupuri și use-case-uri de business. Următoarea întâlnire va avea loc săptămâna viitoare, pe 18 iulie. Veți primi vești pe pagina Facebook și puteți participa la discuțiile din grupul Facebook. Așadar, să vedem cum încearcă unele startupuri să utilizeze inteligență artificială.

Tocmai s-a terminat o nouă ediţie a Codecamp în Cluj. În trackul destinat startupurilor şi produselor software, au fost atinse subiecte precum trecerea de la outsourcing la produs, metrice de produs și programele de accelerare existente. Suntem la începutul curbei ascendente pentru că remarcăm că a vorbi despre startupuri nu mai e interesant doar pentru comunitatea de startup-uri, ci şi pentru mulţi alţi oameni din firme de IT.

În acest articol, fiind o ediţie axată pe IT-ul clujean şi având invitaţi şi din instituţiile publice locale, m-am gândit la o selecţie de startupuri care pot fi într-o oarecare tangenţă cu autorităţile locale. Având această putere de dezvoltare în IT, cred că putem contribui prin aceste produse (cât şi prin altele noi) la îmbunătăţirea sistemelor, spre beneficiul tuturor locuitorilor. Putem da un exemplu de inovaţie şi comunicare locală, cu modele şi produse ce pot fi preluate şi de alte oraşe.

Citeşte mai mult

În ultima vreme, trendul crescător al dezvoltării de produse a devenit o realitate de necontestat care poate reprezenta o provocare pentru modelele de business ale firmelor existente. Și nu doar o provocare pentru business ci și ca o amenințare pentru atragerea angajaților buni, care caută să fie implicați direct în procesul de dezvoltare, nu doar în calitate de programatori care scriu cod. Este posibil să avem de-a face cu un fenomen dual, care depinde de punctul de vedere al privitorului. Adevărul este că noi, ca industrie de IT ar trebui să evoluăm spre modele mai bune, adecvate la schimbările din mediul de business cât și din piața de resurse umane.

Următoarele două luni se anunță destul de active. Mai jos aveți câteva dintre cele mai importante activități:

• Acceleratorul MVP Academy trece și pe la Cluj, cu o prezentare despre program și beneficii pentru startupuri
• În cadrul Startup Europe Week, 6-10 februarie, vor avea loc câteva evenimente cu teme precum: product management, finanțarea și fintech.
• Innovation Labs Hackathon va avea loc pe 11-12 martie. Evenimentul se va axa pe următoarele teme : agricultură, cyber security, smart cities, healthcare și retail.
• Startup Weekend Cluj, ediția a 5-a, va avea loc pe 17-19 martie; dacă ai o idee de startup și vrei să o încerci, aici e locul potrivit. Rezervați-vă un bilet early-bird.
• FreshBlood este o nouă inițiativă locală centrată pe sănătate, cu scopul de a rezolva prin startupuri problemele pe care le vedem în domeniul sănătății.

Citeşte mai mult

Dat fiind subiectul acestei luni, Internet of Things, voi menţiona astăzi startupuri din acestă arie. A porni un startup IoT e mult mai dificil decât unul pur software, din cauza componentelor hardware şi a costurilor aferente. Acest lucru însă nu pare să oprească fondatorii; ci îi forţează să fie mai realişti şi mult mai clari în problemele pe care le rezolvă pentru clienţi. Anul trecut, statistic vorbind, România a cunoscut un boom de startupuri hardware şi IoT, doar că crearea produsului și lansarea acestuia pe piață ia mai mult timp.

Citeşte mai mult

În această ediție voi prezenta startupuri dintr-un alt ecosistem. Scriu acest text în timp ce mă aflu în Chișinău, pentru câteva workshopuri și evenimente legate de IT/startupuri. Am fost plăcut surprins de entuziasmul și energia oamenilor de aici. Conștienți de situația lor economică și politică, sunt foarte motivați să îmbunătățească, să crească ecosistemul, știind că tehnologia IT poate fi o scară care îi poate duce la nivelul următor. La fel ca la noi, în România, în urmă cu câțiva ani. Există mai mult de 15 organizații de sprijin, evenimente sau spații [coworking](http://startupmoldova.tech/) care contribuie la această creștere şi sunt sigur că vom vedea şi exemple de succes în curând.

Ecosistemul unui oraş/regiuni e dat de diversitatea organizaţiilor active din acel mediu. Deşi Clujul stă bine la evenimente, comunităţi, hub-uri şi meetup-uri, rezultatele sunt mai puţin evidente la nivel de startup-uri. Pe bună dreptate, durează câţiva ani buni pentru ca un startup să aibă succes şi să fie luat ca un model bun de urmat, exemplar pentru comunitate. Cred că de aceasta avem nevoie în următoarea perioadă: startup-uri care să ne dovedească că eforturile actorilor din ecosistem se materializează în ceva cuantificabil şi cu direcție clară.

De la începutul anului observăm în media o creștere semnificativă a interesului legat de realitatea augmentată sau/și virtuală (AVR). Nu e prima dată când e mult zgomot legat de AVR: începând cu anii ‘80, o dată la câțiva ani, acest subiect a atras atenția publicului, dar a eșuat de fiecare dată în a livra experiență solidă utilizatorilor. Dar acum pare că situația e diferită.

Citeşte mai mult

O nouă inițiativă a fost lansată în această primăvară în Cluj: Seed For Tech este un fond destinat dezvoltării de produse tech, incluzând și investiții de tip seed și sprijin în lansarea pe piață. Fondul și programul afiliat se adresează celor care au expertiză într-un domeniu de activitate, au o idee de startup în acel domeniu și se află în căutarea unui partener împreună cu care să dezvolte produsul și afacerea.

La fel ca în ultimii doi ani, a venit vremea unui _review_ pentru ultimele 12 luni. În general, îmi pare că ecosistemul s-a mai așezat. “Mișcarea browniană,, a inițiativelor de suport pentru startup-uri pare mai clară și îmi permit să cred că de-acum vom intra într-o fază de creștere, în care “actorii” sunt deja relativ cunoscuți și își vor juca rolul în continuare.

Având ca tema de gândire comunicarea într-un startup, am ajuns la concluzia că la fel ca și în alte proiecte sau organizații, această “comunicare” e o “umbrelă” care formează baza lucrului în echipă și a interacțiunii umane între co-fondatori, utilizatori sau alți stakeholder-i. Așa că din această perspectivă, mi-am pus întrebarea că, dacă ar fi să încep un nou startup, cum aș face-o și ce sfaturi mi-aș da valorificând experiența de până acum? Iar răspunsul îl găsiți mai jos, în rândurile ce urmează.

În ultimul an mi-am uitat tableta în diverse locuri de cel puțin trei ori (în supermarket, în restaurante, la evenimente) - din fericire mi-am recuperat-o rapid de fiecare dată. Unul din telefoane e încă în Bulgaria pe undeva, îmi căzuse din buzunar. Cu portmoneul nu e o problemă: îl uit acasă tot timpul, așa știu sigur unde e. Dar să fie clar: nu sunt uituc! Poate, puțin neatent, mai degrabă prefer să cred că se întâmplă oricui, oricând și oriunde.

Acum zece luni scriam un articol în TSM despre ecosistemul startup-urilor din Cluj. Pe scurt, situația din primăvară era caracterizată printr-o agitație browniană, în care toți actorii implicați: startup-erii, organizatorii de evenimente pentru startup-uri și mediul de business erau cuprinși de buzzword-ul startup și încercau diverse inițiative proprii pentru a fi în trend. În urmă cu un an sau doi, nu existau startup-uri cu vizibilitate în piață, iar până acum opt luni, startup-urile clujene erau puține și, relativ, la început, mai cunoscute fiind: Squirrly, TXT Feedback, UseTogether, Mira, KeenSkim și ShareYourCart, care au reușit să atragă atenția comunității, mai ales prin obținerea de finanțare din partea unor acceleratoare internaționale.

Citeşte mai mult

În ultimele trei luni am citit mult despre ce înseamnă growth hacking pentru un startup. În cazul UseTogether (startup-ul la care lucrez acum) intuiam că împărțirea task-urilor în marketing și programare nu funcționează destul de bine. Eram în căutarea unei soluții pentru această problemă când am întâlnit termenul de growth hacking. Growth hacking se aplică startupurilor, așa că voi începe prin clarificarea definiției de startup = “high growth, technology oriented company”, deci vorbim despre companii care au capacitatea de a se extinde foarte rapid atât geografic cât și ca număr de utilizatori (până la milioane), de exemplu: Dropbox, Instagram, Pinterest, (care sunt în vogă acum).

Citeşte mai mult

Se simte valul startup-urilor în România, iar în Cluj în 2012 au apărut evenimente de nișă și chiar startup-uri care au obținut finanțare/incubare. În ultimele săptămâni am participat la mai multe discuții despre tech startups, investiții și acceleratoare. Dar toate aceste discuții au fost în cercuri mai restrânse și încă nu am văzut un eveniment sau o întâlnire care să îi strângă pe toți care activează sau sunt interesați în acest subiect. Așa că punând toate aceste informații cap la cap, am abordat subiectul la Open Connect Cluj #6 (al cărui rezumat poate fi găsit aici) cu scopul de a scoate la iveală toate ideile și proiectele care împreună ar putea forma un ecosistem tech-startups mai trainic în Cluj (acum fiind tare subțire).