Pare o întrebare banală cu un răspuns evident. Cine are nevoie de creativitate? Cine are o problemă de rezolvat… adică să vrea să dezvolte un produs nou, să îmbunătățească serviciile existente, să eficientizeze procesele din cadrul unei firme și așa mai departe. Dar totuși, poate lucrurile nu sunt așa de simple. Vă dau câteva exemple.
În industria dezvoltării de software, problemele și rezolvările variază, dar adesea se poate observa o oarecare repetiție a lor, lucru care cauzează frustrare programatorilor. De aceea, programatorii au venit cu câteva abordări generice ca design patterns și soluții arhitecturale (arhitectural solutions). Însă chiar și în aceste cazuri repetarea aceleiași soluții arhitecturale consumă timp și creează nemulțumire. În acest context, câțiva programatori au venit cu o nouă soluție din zona Domain-Specific Language – o cale de a defini noi limbaje de programare care se concentrează pe rezolvarea unei probleme bine definite dintr-un anumit domeniu și de o mărime mică, realizând astfel dezvoltarea mai ușoară.
Reclame
Noile electronice destinate consumatorilor apar pe piață aproape la fiecare minut, iar utilizarea aceleiași tehnologii prezentate diferit, duce la producerea de milioane de deșeuri anual, la nivel global. Toți ne bucurăm de tehnologia nouă, dar câți avem o atitudine ecologică când cumpărăm cel mai nou telefon mobil sau cel mai nou dispozitiv inteligent? Sunt totuși pași pe care îi putem urma cu toții pentru a fi mai responsabili cu mediul înconjurător când realizăm proiecte IoT, prin respectarea principiului celor 3 R. Reduceți, Reutilizați, Reciclați (RRR) este un concept ce se aplică în lumea modernă în multe domenii precum construcții & arhitectură, alimentație și tehnologie, în încercarea de a ne responsabiliza social și de a lupta cu volumul imens de deșeuri din jurul nostru.
Utilizarea învăţării asistate în cadrul dispozitivelor IoT centrate pe utilizator, reprezintă un pas spre viitor în ceea ce privește comunicarea acestora. Principalul beneficiu pe care agenții inteligenți îl aduc dispozitivelor IoT este crearea unui sistem bazat pe nevoile utilizatorului. Astfel, diferitele gadgeturi pot învăța obiceiurile persoanei respective, oferindu-i o utilizare mult mai eficientă pe măsură ce acesta le folosește. Dispozitivele IoT au întâlnit o dezvoltare masivă în ultimul timp, iar obiectele interconectate au început să ofere o mulţime de date despre lucrurile asupra cărora sunt aplicate. Cu toate acestea datele, nu reprezintă o valoare decât dacă sunt transformate în informaţii, care pot fi utile mai târziu. Acest lucru face trimitere la domeniul Big Data prin care datele brute sunt procesate, pentru a se obţine informaţie valoroasă. Însă, este nevoie de timp şi studiu pentru ca apoi să existe cunoştinţe despre ceea ce a fost făcut sau despre ceea ce se vrea a fi făcut.
În contextul digitalizării modului de lucru, pentru multe businessuri este necesară achiziția fie de aplicații software, fie de drepturi de utilizare a anumitor materiale: Foto-Video (Ex.Shutterstock), Audio (ex. Audiojungle) sau alte materiale care pot fi utilizate în procesul de creație a unui produs digital finit, atât în industria IT cât și în industria creativă. Luând în calcul acest aspect este important de știut modul în care tratăm din punct de vedere fiscal-contabil achiziția acestor “produse”. Primul pas din punct de vedere legal este de a determina dacă achiziția poate fi sau nu considerată o redevență.
Dincolo de structură, reguli și procese, care este acel unic aspect pe care dacă îl îmbunătățești va crește performanța, productivitatea și sănătatea organizațională? Se spune că cel mai bun indicator al sănătății unei organizații este ’delay-ul feedbackului – cât de mult timp trece între un eveniment și acordarea feedbackului, fie el pozitiv sau negativ. Acest text nu este despre feedback în sensul clasic, dar este despre interacțiuni și fluxuri de idei. Ajută-i pe oameni să interacționeze și, mai ales, să conștientizeze modul în care interacționează, iar transformările te vor uimi.
În multe companii de tip bootstrap, procesul de dezvoltare a produsului începe cu idei pentru noi funcționalități pornind de la management, clienți, marketing, vânzări și alte echipe. Aceste funcționalități sau features sunt apoi prioritizate pe baza rentabilității așteptate și a costurilor de dezvoltare, integrate într-un roadmap și trimise echipei de dezvoltare. La fel se întâmplă și la voi?
Probabil ați auzit deja despre JSHeroes, o conferință JavaScript inedită, susținută în Cluj-Napoca. Ce este atât de extraordinar la această conferință? Diverse lucruri, cum ar fi lista de speakeri, modalitatea prin care acest eveniment a reușit să prindă formă, modelul *open-source* și *open-data* după care a fost construit evenimentul, întreaga comunitate din spate, oamenii implicați și nu în ultimul rând ajutorul neașteptat pe care l-am primit pe parcursul drumului.
În acest articol se va face o trecere în revistă a elementelor cheie specifice MAF – API dezvoltat intern în Telenav pentru testare automată folosind Appium. Acesta din urmă oferă posibilitatea rulării aceluiași set de teste simultan pe mai multe dispozitive iOS, respectiv Android. Se vor analiza câteva aspecte generice legate de serviciul de automatizare Appium și se va realiza un tutorial despre instalarea și configurarea API-ului.
Java și .Net sunt sisteme de operare în miniatură care se ocupă de scenarii complexe precum alocare de memorie, cleanup (vezi Garbage Collector) și acces simultan la resurse (.Net/Java Managed Threads). Azi ne vom axa pe subiectul “cu greutate” al multi-threadingului într-un mediu enterprise mare. Deoarece experienţa mea anterioară s-a axat pe .Net, am ales să prezint exemple din C# , dar aceleași concepte, clase și abstracţiuni descrise mai jos au un echivalent aproape identic în Java. Cele mai importante părţi din orice prezentare sunt definiţiile, deci trebuie să definim threadul. Răspunsul este surprinzător de complex, iar ca o precondiţie trebuie să definim ce este un program de calculator și un proces!
Există o opinia că programarea front-end este mai puțin expusă modelelor și șabloanelor arhitecturale, cât mai degrabă o vânătoare de add-onuri cât mai stabile. De vreme ce aceasta este o abordare evident superficială, vom folosi acest articol pentru a arunca puțină lumină asupra moștenirii clasice în JavaScript, șabloanele lui uzuale, feature-uri și greșeli frecvente în aplicarea lor. Vom lua în considerare exemple de moștenire în Babel, Backbone JS și Ember JS, și vom încerca să derivăm principiile cheie ale moștenirii orientate-obiect pentru crearea implementării personalizate folosind EcmaScript 5.
Un domeniu de model bine structurat conține multe informații ce sunt expresive și ușor de înțeles pentru utilizatorul final. De exemplu, o clasă Comandă are o proprietate Client cu semantica: “O comandă este făcută de un client”, iar clasa Client conține proprietăți simple precum Nume, Vârstă, Email cu o semantică ușor de înțeles: Un client numit John în vârstă de 30 de ani cu adresa de email john@email.com. Astfel, observăm că un domeniu de model bine abstractizat aduce după sine în mod gratuit informații de care ne putem folosi atunci când construim experiența finală pentru utilizator (UX).
În acest articol, vom descrie un sistem backend modern de microservicii, instalate în containere Docker în cadrul unei infrastructuri Cloud. Articolul va prezenta o viziune de ansamblu asupra diferitelor componente și tehnologii utilizate. Articolul nu recapitulează și nu face un rezumat al documentaţiei pe această temă, ci oferă o viziune generală care aduce argumente pro și contra la abordările și strategiile de succes pentru 3SS. Vom explica și vom detalia aceste structuri pe baza experienţei de dezvoltare a propriilor produse pentru a putea oferi exemple reale. Când se începe construirea arhitecturii pentru infrastructura backend și cea de sistem a produsului, am ţinut cont de următoarele aspecte legate de clienţii noștri posibili:
Preocuparea tot mai frecventă a marilor companii de a face accesibile paginile lor web pentru cât mai mulți utilizatori, ne îndreaptă pașii către o categorie de utilizatori cu nevoi speciale. Oricare ar fi gradul de deficiență, permanentă sau temporară, proprietarii de website-uri își doresc ca informația livrată să fie accesibilă și acestora. Astfel, o direcție în cadrul testării se orientează spre acest tip de utilizatori cu diferite deficiențe. Există o inițiativă internațională prin care se încearcă a se stabili un set de bune practici și recomandări, numită W.A.I. (Web Accessibility Initiative), lansată de W3C (World Wide Web Consortium).
Schimbările majore din mediul afacerilor au făcut ca o companie, oricât de departe s-ar afla de tehnologie, să fie și o companie software și, prin extensie, o companie de date. De obicei, companiile nu au nevoie imediat de o arhitectură complexă sau de o echipă de specialiști în BigData pentru a obține rezultate din date analitice și business intelligence (BI). Când nu sunteți sigur ce cale este de urmat pentru a rula analize avansate fără un efort suplimentar de planificare și strategie (construirea unei arhitecturi, echipe de programatori, costuri de stocare, infrastructură) – sunteți convinși că organizația dumneavoastră are nevoie de o nouă viziune. Aici intervin sistemele Middleware și soluțiile Cloud de stocare de date, precum Google BigQuery.
OpenStreetMap este un proiect colectiv, creat cu scopul de a oferi o hartă completă și actualizată permanent de către comunitate, fiind totodată gratuită pentru utilizatori de orice natură: site-uri web, aplicaţii mobile sau sisteme GPS. Compania Telenav își propune să folosească OpenStreetMap la cât mai multe proiecte interne, în mod special pentru sistemele de navigaţie auto prin GPS. Pentru a obţine o hartă de calitate, este nevoie ca datele să fie revizuite și actualizate în mod constant, motiv pentru care, în cadrul companiei, există un departament destinat îmbunătăţirii datelor OSM. Echipa de Map-Analysts (cea mai numeroasă din companie) are ca sarcină îmbunătăţirea hărţii OSM utilizând date gratuite și diverse tooluri interne sau open-source.
În general, tehnologia ne ajută să fim mai bine informați iar pe noi, programatorii, să putem crea aplicații și servicii fantastice. Am putea spune că în momentul de față avem aplicații pentru aproape orice, care ne pot ține ocupați o zi întreagă în fața calculatorului sau a telefonului. Vi s-a întâmplat să stați câteva ore “conectați” și totuși la final să vă dați seama că nu ați făcut nimic? Dacă da, vă recomand o carte care vă demonstrează într-o manieră deloc contaminată de dogmatisme de toate felurile care este alternativa la acest mod de a ne petrece timpul. Este vorba de Ghidul Leneșului de Tom Hodgkinson, în care veți putea descoperi cum puteți să savurați mai bine viața de zi cu zi. Totodată o puteți citi ca pe un îndemn la descoperirea creativității proprii, demers a cărui primă condiție de reușită este momentul de detașare, micul răgaz pe care trebuie să ni-l oferim. Așadar, dacă dorim să fim creativi și poate chiar să schimbăm lumea, ne-am putea desprinde uneori de prejudecata că doar munca asiduă și monotonă poate conduce la idei revoluționare și perfecțiune. Așadar, luați în calcul tot ce credeți că vă poate scoate la suprafață eul creator! Pentru a ne păstra în nota publicației noastre, o sugestie în acest sens este chiar participarea la evenimente de IT.
 [2011-09-05].jpg)
 [2016-09-26].jpg)
 [2016-10-03].jpg)
 [2016-08-17].jpg)