Bálint Ákos

Nu pot să zic că sunt expert în design thinking. Noi doi am avut doar două întâlniri în plan profesional. Am condus însă destul de multe ateliere pe tema generării de idei, unde am acumulat și eu ceva experiență, relevantă și în tema design thinking. Prima “întâlnire” a avut loc la firma unde lucram atunci. Scopul propus al atelierului a fost găsirea a noi domenii de utilizare pentru un dispozitiv dezvoltat pentru monitorizarea motoarelor electrice de mare putere. Dispozitivul respectiv a fost dezvoltat de către una dintre clienții firmei. Atelierul a fost condus de o persoană experimentată, venită special pentru asta din Germania. Am lucrat două zile și am trecut prin toate punctele din meniu: am definit value propositions, am făcut sales pitch, am căutat success factors, am întocmit user journeys, personas și așa mai departe. Am desenat imagini frumoase, am folosit post-it-uri colorate de toate formele și dimensiunile, am completat tabele uriașe, am discutat ore în șir și așa mai departe.

Pare o întrebare banală cu un răspuns evident. Cine are nevoie de creativitate? Cine are o problemă de rezolvat… adică să vrea să dezvolte un produs nou, să îmbunătățească serviciile existente, să eficientizeze procesele din cadrul unei firme și așa mai departe. Dar totuși, poate lucrurile nu sunt așa de simple. Vă dau câteva exemple.

În lumea businessului se vorbește despre două tipuri de inovație: incrementală și disruptivă. Cu toate că inovația disruptivă este mult mai promovată, ambele sunt la fel de importante pentru companii. Mai mult decât atât, deși necesită un mod de gândire diferit, ambele tipuri de inovație se pot face în mod sistematic. Pentru a ilustra această situație să luăm o analogie din artă: inovația incrementală corespunde operelor noi, create într-un anumit stil, iar cea disruptivă se potrivește cu inventarea unui stil complet nou. Ar fi fost păcat, dacă în fiecare stil de pictură ar exista numai un singur tablou, nu? Un singur Picasso, un singur Monet, un singur Van Gogh…

Ideea potrivit căreia norocul are un rol definitor în domeniul inovaţiei este destul de răspândită. Site-uri diferite ne oferă numeroase exemple de inovații semnificative despre care se afirmă că au luat naştere datorită unor circumstanţe întâmplătoare. Însă eu am altă părere. Pe scurt: serendipitate nu există. Da, știu… este o afirmație curajoasă. Totul depinde de felul în care definim serendipitatea. Fără a intra în discuții semantice, ceea ce doresc să subliniez este faptul că norocul are un rol şi o importanță mult mai redusă în acest domeniu decât se crede în general.