Se știe că programatorii se bucură de anumite beneficii care lipsesc din companiile din alte domenii. Spații de lucru confortabile, ceai, cafea și reduceri pentru abonamente de sport sunt printre cele mai cunoscute. Totuși, de multe ori, acestea nu sunt suficiente. În pofida condițiilor bune de lucru și a beneficiilor care nu sunt de neglijat, angajatorii din domeniul IT trebuie să le ofere programatorilor ceva mai mult pentru ca aceștia să fie cu adevărat motivați.

În ultima perioadă se vorbește foarte mult despre serverless architecture. Aceasta pare să fie abordarea momentului pentru dezvoltarea software. În acest articol voi încerca să ofer o descriere a ceea ce înseamnă acest concept și voi oferi un exemplu concret de implementare utilizând serviciile de cloud furnizate de Amazon.

OpenStreetCam JOSM plugin permite comunităţii să îmbunătăţească hărţile prin vizualizarea de imagini actualizate de tip street view. Imaginile street view sunt colectate de platforma OpenStreetCam și de asemenea, sunt disponibile prin intermediul aplicaţiei web OpenStreetCam și al editorului de hărţi.   Accesul la o sursă suplimentară de imagini gratuite ușurează procesul de cartografiere la distanţă și le permite utilizatorilor ca datele reale să se reflecte în hartă. Imaginile street view sunt utile pentru feature-urile de editare de hărţi care nu sunt vizibile din satelit: semnele de circulaţie, numerele caselor, staţiile de autobuz, punctele de interes.

Spre deosebire de alte domenii, IT-ul are o rată de progres extrem de accelerată, fapt care obligă specialiştii să studieze în permanență. Transpus în alţi termeni, un developer bun se află într-o cursă continuă de asimilare de noi cunoștințe, dar în acelaşi timp trebuie să îşi realizeze și sarcinile de lucru. Prefigurând R&D, standardul dezvoltatorului modern s-a transformat în L&D (learning and developement). Practic, viaţa unui developer bun este un permanent megatlon tehnic. Evoluţia tehnologică software în perioada '95-2005 avea un ritm diferit, tehnologiile erau dezvoltate doar de marii furnizori, - Microsoft, Borland, IBM, care dominau piaţă. Începutul de secol a fost întâmpinat de diverşi terţi cu o atitudine proactivă, astfel că spre sfârşitul primului cincinal au început să apară diverse componente dezvoltate de alţi furnizori. Perioada 2005-2010 a generat o adevărată explozie de tehnologie creată de terţi. Spre finele anilor 2015-16, viaţa unui developer a început să se transforme într-o adevărată competiţie de tip L&D. În prezent, doar developerii cu o capacitate excelentă de studiu, cât şi de lucru pot să se ridice la standardele pieţei de IT.

Este de necontestat azi faptul că proiectele de IT - fie că vorbim despre start-ups sau enterprise – influențează în mod pozitiv diferite industrii. Schimbările se pot face fie printr-un proces incremental, fie în mod radical. De obicei, dezvoltatorii și designerii sunt integrați doar în procesul incremental, dar ei pot să contribuie și prin inovație radicală - dacă procesul de lucru este structurat corespunzător. Propunerile designerilor modelează un produs digital, dar de cele mai multe ori doar la nivel de detaliu. Modul în care este structurată colaborarea cu product ownerul trasează un cadru invizibil în afara căruia ideile designerilor nu vor fi luate în seamă. Problema nu este că ideile nu sunt bune, ci că pun sub semnul întrebării concepte prea profunde din viziune. Procesul de concept design vine tocmai pentru a rezolva această problemă.

Ideea potrivit căreia norocul are un rol definitor în domeniul inovaţiei este destul de răspândită. Site-uri diferite ne oferă numeroase exemple de inovații semnificative despre care se afirmă că au luat naştere datorită unor circumstanţe întâmplătoare. Însă eu am altă părere. Pe scurt: serendipitate nu există. Da, știu… este o afirmație curajoasă. Totul depinde de felul în care definim serendipitatea. Fără a intra în discuții semantice, ceea ce doresc să subliniez este faptul că norocul are un rol şi o importanță mult mai redusă în acest domeniu decât se crede în general.

Acum câțiva ani, am participat la un team building în care a trebuit să tragem un camion de pompieri cu ajutorul unor frânghii. Aveam mai multe frânghii la dispoziție, așa că, împreună cu echipa mea, am hotărât să folosim două frânghii și să le legăm de partea din față a camionului, sub semnalizatoare, în unghi de 45 de grade, astfel: Și am tras, și camionul abia se clintea, și am tras… Trăgeam în două direcții cât de tare puteam, iar camionul abia se mișca. Apoi ne-am gândit: cum putem face altfel? Am legat frânghia de partea din față în centru, și am decis să tragem cu toții într-o singură direcție. Văzându-ne, facilitatorul team buildingului ne-a sfătuit să avem pe cineva în camion cu piciorul pe frână.

Una din preocupările firmelor de astăzi este cum să își motiveze angajații pentru a deveni mai productivi și satisfăcuți la locul de muncă. Și pentru că nu este o sarcină ușoară, încă se caută soluții: de la abonamente la sală, abonamente de parcare, la compensații financiare, bonificații sau team bulidinguri. Dacă ești angajat al unei firme, sarcina aceasta revine departamentului de HR. Dar ce se întâmplă atunci când nu ai un șef? Când tu ești propriul tău stăpân, când ești consultant, freelancer sau pur și simplu faci home office?

În acest articol, fiind o ediţie axată pe IT-ul clujean şi având invitaţi şi din instituţiile publice locale, m-am gândit la o selecţie de startupuri care pot fi într-o oarecare tangenţă cu autorităţile locale. Având această putere de dezvoltare în IT, cred că putem contribui prin aceste produse (cât şi prin altele noi) la îmbunătăţirea sistemelor, spre beneficiul tuturor locuitorilor. Putem da un exemplu de inovaţie şi comunicare locală, cu modele şi produse ce pot fi preluate şi de alte oraşe.

Citeşte mai mult

În ultima vreme, trendul crescător al dezvoltării de produse a devenit o realitate de necontestat care poate reprezenta o provocare pentru modelele de business ale firmelor existente. Și nu doar o provocare pentru business ci și ca o amenințare pentru atragerea angajaților buni, care caută să fie implicați direct în procesul de dezvoltare, nu doar în calitate de programatori care scriu cod. Este posibil să avem de-a face cu un fenomen dual, care depinde de punctul de vedere al privitorului. Adevărul este că noi, ca industrie de IT ar trebui să evoluăm spre modele mai bune, adecvate la schimbările din mediul de business cât și din piața de resurse umane.

Cele mai bune API-uri sunt foarte uşor de învăţat. Redactarea unei documentaţii cuprinzătoare nu este suficientă. Utilizatorii nu au timp să parcurgă sute de pagini de manuale, dat fiind că au termene limită. Aşadar, pot ei deduce modul de acţiune într-un scenariu cu care nu s-au mai confruntat? Multe API-uri arată că acest lucru este posibil. Secretul constă în consistenţă. API-ul Highrise este un exemplu excelent de consistenţă. Highrise este un CRM SaaS simplu, dar foarte util. Asigură consistenţă pe multe nivele:

Lőrinc Pap: Salut, Venkat! Am dori să știm care sunt părerile tale despre programare în general și despre programarea funcţională în particular.
Venkat Subramaniam: Vă mulţumesc pentru invitaţie. Este o plăcere să intru în dialog cu dumneavoastră și cititorii dumneavoastră. Programarea înseamnă viaţă pentru mine, în multe feluri. Programez de câteva decenii, iar ceilalţi mă întreabă adesea: “Cum de ești tot programator după atâţia ani?” Mulţi s-au apucat de programare datorită știinţelor și matematicii. Asta am vrut să fac ca inginer, dar ceea ce m-a determinat să rămân programator este arta de a programa. Iubesc programarea funcţională din acest motiv. Este o formă de expresie diferită și este foarte concisă. Este expresivă și elegantă, iar aceasta presupune că sensul este exprimat fără prea multe detalii.

Citeşte mai mult

În ritmul schimbărilor de azi este aproape imposibil să știi exact ce-și doresc consumatorii de la un produs. Zilnic vedem cum apar firme noi cu produse și servicii noi, dar v-ați întrebat vreodată de ce majoritatea nu reușesc? Cel mai frecvent motiv pentru eșec este că firmele construiesc produse pentru care nu există cerere. Să construiești un produs care să fie exact pe gustul consumatorilor este dificil și din acest motiv doar jumătate dintre ele supraviețuiesc pentru mai mult de cinci ani, potrivit statisticilor pe 2016. Această ambiguitate a nevoilor consumatorilor poate fi rezolvată doar prin identificarea sistematică și timpurie a problemelor din Ciclul de Viață al Dezvoltării Produsului. Aceasta înseamnă că avem nevoie de implicarea mult mai consistentă a consumatorilor cu mult înainte să le oferim orice produs sau serviciu. Rapid Prototyping este una dintre metodele eficiente pentru a realiza aceasta. Construim prototipuri ale produselor și le punem la dispoziția potențialilor consumatori pentru a le estima interesul în legătură cu viziunea noastră, lucru care ne-ar putea ajuta să construim produse cu o rată mai mare de succes.

Citeşte mai mult

Am stat de vorbă cu Alexandru Voiculescu, fondatorul PureQuad, o companie românească de servicii IT care a ales să se implice în proiectul Vreau un Dac la București, proiect realizat de Asociația Identitate Culturală Contemporană (AICC).
Ovidiu Mățan: Care este legătura dintre o companie de IT și un proiect care dorește să aducă o statuie din Florența la București prin realizarea unei copii a acesteia?
Alexandru Voiculescu: Evident legătura este realizată de oamenii și idei comune. Pe mine și inițiatorii acestui proiect ne leagă o decadă de proiecte în IT și outsourcing, începând cu 2004.

NTT DATA Romania S.A (fostă EBS Romania S.A.) furnizează în prezent servicii software de dezvoltare şi testare pentru proiecte embedded, acoperind o gamă largă de competenţe în acest domeniu. Proiectele actuale au în vizor industriile automotive şi energetică, echipele noastre asigurând livrarea serviciilor în condiţii de calitate şi maximă securitate. Activităţile din acest departament se desfăşoară conform instrumentelor şi metodelor clienţilor, urmând îndeaproape procesele standard de dezvoltare software, de tip V-Model şi Agile. Etapele urmărite în cadrul lor se referă la specificarea cerinţelor clientului, analizarea acestora, proiectarea detaliilor, implementarea, testarea şi mentenanţa produsului software creat. Este important de menţionat faptul că dispunem de întregul spectru de certificări în domeniu, cea mai bună dovadă fiind faptul că suntem în permanență auditaţi de către clienţii noştri şi chiar de cei finali, fiind de fiecare dată pregătiţi să venim în întâmpinarea cerinţelor acestora.

Citeşte mai mult

Imaginează-ţi că eşti în căutarea unui potenţial produs sau a unei funcţionalităţi a produsului tău, cu care să ai succes pe piaţă. Crezi că piaţa pe care o ţinteşti este în creştere, discuţi cu oameni din domeniu, te documentezi online şi găseşti informaţia necesară care îţi sprijină convingerea că piaţa se dezvoltă şi că produsul tău poate fi unul de succes. Iei decizia să investeşti timp şi energie în produs şi foarte curând îl lansezi susţinut de o serioasă campanie de marketing. Dar produsul tău eşuează. Nimic nu a mers cum te-ai fi aşteptat: piaţa nu s-a dezvoltat, ai mai puţini clienţi decât ai estimat iniţial, nu reuşeşti să acoperi costurile produsului şi lucrezi în pierdere.

Citeşte mai mult

Chiar de la începuturile industriei software, aplicațiile dezvoltate trebuiau să fie găzduite undeva pentru a putea fi executate. Aplicațiile business erau găzduite pe un server, unde funcționau atât timp cât era nevoie de ele. Pentru a face mentenanța și a oferi suport tehnic acestor servere, au fost create departamente noi, facilitând funcționarea lor într-un mod optim. Serverele trebuie funcționeze neîntrerupt, iar în cazul în care se identifică o problemă în operarea lor, să fie pregătit un plan de backup prin care aplicațiile să continue a fi executate așa încât activitatea de business să nu fie afectată. Cu timpul, capacitățile fizice ale serverelor care găzduiau aplicațiile s-au îmbunătățit considerabil, concomitent cu dezvoltarea tehnologiilor de virtualizare care deveneau tot mai performante, ajungând astfel la posibilitatea rulării mai multor sisteme de operare guest (denumite și mașini virtuale) pe același server.

Citeşte mai mult

În 1 februarie am împlinit un an la actuala mea companie. Deşi am fost în acest punct de mai multe ori de-a lungul carierei, niciodată nu am simţit nevoia să împărtășesc ceva legat de acest lucru. În aproape 10 ani de business am lucrat atât pentru companii mari și mici, locale și multinaţionale, cu cultură corporatistă sau antreprenorială, în poziţii operaţionale sau de management, însă de data aceasta ceva este diferit. Privind lucrurile din perspectiva unui analist curios, pare că undeva pe drum am învăţat niște lecţii, am descoperit noi pasiuni și mi s-au confirmat anumite bănuieli despre lumea din jurul meu. Suficiente pentru ca drumul ce urmează să rămână interesant și suficiente să cred că ceea ce împărtășesc poate aduce valoare.

Citeşte mai mult

Într-un articol din anul trecut vă informam asupra modificărilor fiscale ce au intervenit începând cu anul 2016 în modul de taxare a veniturilor din activități independente. Anul 2016 a trecut și avem în față un an 2017 care ne-a adus o avalanșă de modificări în ce privește modul de taxare al companiilor. De aceea, am considerat oportun să reluăm analiza asupra modificărilor cu impact asupra veniturilor obținute de către persoanele fizice autorizate.  În esență, modul de impozitare al acestor tipuri de venituri nu s-a schimbat, astfel reluăm taxele și contribuțiile obligatorii în acest moment.

Odată cu dezvoltarea companiilor, atât numeric dar și în termeni de calitate și complexitate a produselor și serviciilor oferite, factorul uman a devenit prim avantaj competitiv pe piață. Așadar, multe companii sunt puse în fața unei competiții acerbe pe talent, pe oameni educați în domeniu, creativi și dedicați firmei ce i-a angajat. Iată deci cum devine prioritar în business să ne gândim la bunăstarea acestor colegi la locul de muncă, să ne gândim cum putem să îi păstrăm mulțumiți și productivi cât mai mult timp... și nu doar HR-ul este responsabil acum de asta!