Oana Călugar

Recent am văzut că mai multe companii (în special din industria IT) au început să utilizeze metodologia OKR (Objectives and Key Results sau Obiective și Rezultate Cheie) pentru stabilirea obiectivelor. Același lucru se întâmplă și cu practicile Agile, considerate deja în zilele noastre drept mainstream. Pentru unii fani ai Agile, introducerea unui instrument de stabilire a obiectivelor într-un mediu agil poate părea ca un non-sens. Dar chiar această idee este un non-sens, că practicile OKR nu s-ar potrivi cu Agile!

Într-o conversație recentă cu un client, am petrecut mai bine de trei ore analizând obiectivele și rezultatele-cheie stabilite de compania clientului; aceste obiective au fost definite la nivel de companie, echipă de management și la nivel de echipă, într-o firmă cu peste 100 de angajați.

Potrivit Scrum Alliance, "Scrum este o metodă de gestionare a proiectelor caracteristică programării agile. Scrum a fost inițial formalizată pentru proiecte de dezvoltare software, dar funcționează bine pentru orice domeniu complex de lucruri inovatoare. Posibilitățile sunt nesfârșite. Metoda Scrum este foarte simplă." OKR-s sau Obiective și Rezultate-Cheie (Objectives and Key Results) este un sistem de stabilire și comunicare a obiectivelor și a rezultatelor într-o organizaţie. OKR-s sunt o modalitate simplă de a crea structură pentru companie, echipe și pentru membrii echipei.

În multe companii de tip bootstrap, procesul de dezvoltare a produsului începe cu idei pentru noi funcționalități pornind de la management, clienți, marketing, vânzări și alte echipe. Aceste funcționalități sau features sunt apoi prioritizate pe baza rentabilității așteptate și a costurilor de dezvoltare, integrate într-un roadmap și trimise echipei de dezvoltare. La fel se întâmplă și la voi?

Este acel moment al anului, din nou. Au trecut deja trei luni din 2017 și mai sunt doar trei luni până la mijlocul anului. Trebuie să setăm obiectivele pentru trimestrul următor. Ce ar trebui să includem? La ce să renunțăm? Pe ce ar trebui să ne concentrăm mai mult? Iată o scurtă privire din spatele cortinei, asupra a ceea ce am învățat în timpul implementării OKR-s eficiente în echipele cu care am lucrat. OKR-s sau Obiective și Rezultate-Cheie (Objectives and Key Results) este un sistem de stabilire și comunicare a obiectivelor și a rezultatelor într-o organizaţie. OKR-s sunt o modalitate simplă de a crea structură pentru companie, echipe și pentru membrii echipei.

Acum câțiva ani, am participat la un team building în care a trebuit să tragem un camion de pompieri cu ajutorul unor frânghii. Aveam mai multe frânghii la dispoziție, așa că, împreună cu echipa mea, am hotărât să folosim două frânghii și să le legăm de partea din față a camionului, sub semnalizatoare, în unghi de 45 de grade, astfel: Și am tras, și camionul abia se clintea, și am tras… Trăgeam în două direcții cât de tare puteam, iar camionul abia se mișca. Apoi ne-am gândit: cum putem face altfel? Am legat frânghia de partea din față în centru, și am decis să tragem cu toții într-o singură direcție. Văzându-ne, facilitatorul team buildingului ne-a sfătuit să avem pe cineva în camion cu piciorul pe frână.

OKR este un set obiective şi rezultate cheie măsurabile pe care ni le stabilim trimestrial. Fiecare obiectiv are un responsabil, iar la sfârşitul fiecărui trimestru tragem linie şi facem bilanţul: câte dintre obiectivele propuse am reuşit să le îndeplinim? În continuare, vom analiza un calendar de implementare al OKR într-o companie, cu o imagine anuală și lunară a activităților

Un set de obiective bine definite este o condiție esențială pentru succesul oricărei companii. Obiectivele companiei sunt deosebit de importante pentru echipele de produs, pentru că ghidează adeseori deciziile strategice într-o manieră care urmărește să alinieze soluția propusă cu problemele utilizatorilor produsului. Deși există multe modele de management al performanței și metodologii, modelul OKRs (Objectives and Key Results) sau “Obiective și Rezultate-Cheie” este unul dintre cele mai bune moduri de a-i păstra pe toți cei implicați în dezvoltare (și fiecare produs) centrați pe țintă. Modelul aduce o imagine clară și simplă a obiectivelor și rezultatelor-cheie, precum și un mod transparent și măsurabil de urmărire a progresului spre aceste obiective.

Analitica va ocupa locul central pe scena tehnologiei informației pe măsură ce volumul de date generate de sistemele încorporate crește și fonduri vaste de date structurate și nestructurate din interiorul și din exteriorul companiei sunt analizate. Companiile vor fi puse în situația de a face față filtrării unor cantități enorme de date provenite din IoT, social media și dispozitive portabile, pentru ca apoi să furnizeze exact informația potrivită persoanei potrivite, la momentul potrivit. Așadar, pretutindeni analitica va deveni profund dar invizibil încorporată. Big Data reprezintă un important instrument care să faciliteze concretizarea acestei tendințe, dar atenția trebuie îndreptată mai întâi înspre marile întrebări și marile răspunsuri și, în al doilea rând, înspre Big Data.

Credem că tehnologiile disruptive pot rezolva problemele majore ale lumii. De aceea, unul dintre scopurile noaste este acela de a accelera dezvoltarea unui ecosistem dedicat inovațiilor tehnologice utile. Hello Tomorrow reunește pe cei care aduc schimbarea, de toate vârstele și din toate categoriile, de la știință și tehnologie la afaceri și elaborarea politicilor, prin organizarea unei Comunități Interdisciplinare, un eveniment global Tech Startup Challenge și a unei Conferințe Internaționale.

Când intri pe 2012.howtoweb.co, te întâmpină aceste cuvinte: How to Web 2012 has reached its end. Thank you all for attending! La o lună după conferință, încă sunt inspirată de câteva dintre speech-urile pe care le-am auzit și de oamenii pe care i-am cunoscut. Și chiar îmi pare rău că a durat doar două zile și s-a sfârșit. How to Web a avut loc la București, în 7-8 noiembrie.