În ultimul an, am analizat cum putem folosi AI / Deep Learning pentru a îmbunătăţi OpenStreetMap, iar în cele ce urmează dorim să oferim câteva detalii despre modul în care vedem viitorul creării de hărţi și să împărtășim ceea ce facem deja. Vehiculele care se conduc singure sunt noutatea, iar una din cerinţele-cheie ale acestor vehicule sunt hărţi precise și aduse la zi. În acest moment, furnizorii hărţilor de pe piaţă cartografiază fiecare regiune la fiecare 12-24 luni – printr-un proces costisitor de înaltă precizie. Scopul nostru a fost să obţinem hărţi actualizate la minut și cu actualizare la nivel de stradă o dată pe zi. Acesta este obiectivul pe care încercăm să-l obţinem cu OSM pentru studiul nostru de caz.

Începi să construiești o aplicație web. Cum ar trebui să procedezi? Este un Content Management System (CMS) necesar? Merită să avem aşa ceva? S-a publicat multă informaţie contradictorie sau inconsecventă pe acest subiect, iar, la drept vorbind, nu avem un răspuns definitiv la aceste întrebări. Există argumente foarte pertinente de ambele părți – atât în favoarea, cât și împotriva adoptării unui astfel de sistem. Acest articol nu încearcă să epuizeze problematica, aşa cum nu încearcă nici să dea răspunsuri finale. E mai degrabă o descriere succintă a unei variante fezabile la pletora de soluţii existente.

Citeşte mai mult

De multe ori începerea unui proiect nou are sens sub formă de monolit, în mod deosebit în proiecte lean în care cerințele și produsul în sine nu sunt foarte bine închegate de la început. În astfel de proiecte, modelele datelor domeniului aplicației se transformă și se modifică mult, o dată ce aplicația pivotează iar cerințele evoluează. Pe măsură ce proiectul și produsul se maturizează, modelul și domeniul datelor se sedimentează și devine din ce în ce mai stabil. Este momentul în care unele domenii din aplicație vor deveni mai active decât altele. Aceasta este etapa în care microserviciile ar putea să aducă avantaje, permițând echipelor de dezvoltare să se concentreze pe arii mai restrânse care devin mai ușor de gestionat și de dezvoltat. Microserviciile implică însă și un efort suplimentar dat de nevoia de a le integra, configura și automatiza. Din această cauză, la începutul unui proiect, când aproape toate ariile unui produs evoluează constant, iar criteriile de partajare a ariilor în servicii se pot modifica frecvent, (unele servicii dispărând nu de puține ori complet sau migrând în altele) nu prea există suficiente beneficii în pornirea lor sub formă de microservicii.

La început de an, dar și cu diferite alte ocazii, de urăm unii altora sănătate. De altfel, nu pentru puțini, sănătatea este cea mai importantă. De ce nu ar fi așa și în mediul business? De ce să nu beneficiem de sănătate și în organizații? Aceasta, cu atât mai mult cu cât petrecem mai mult de o treime dintr-o zi (din timpul în care suntem treji) la locul de muncă; și, să recunoaștem, că de multe ori, preocupăriel legate de job sunt active și în timpul nostru liber. Având în vedere că organizațiile în care lucrăm ne ocupă atât de mult timp, care responsabil de resurse umane, care team leader, manager sau angajat nu își dorește să lucreze într-o organizație sănătoasă? Cred că știm cu toții răspunsul. Și totuși, ce sunt organizațiile sănătoase? Ce putem face pentru a avea un mediu de lucru sănătos? Și mai ales, cu ce ne ajută?

În discuțiile avute la început de 2017 cu principalele companii din Cluj, am atins și subiectul previziunile lor despre evoluția industriei IT în 2017. Dincolo de faptul că aproape toate preconizează o creștere substanțială a sectorului de IT românesc prin dezvoltarea de servicii, produse și traininguri, fiecare își proiectează o direcție proprie în funcție de obiectivele țintite.

Citeşte mai mult

Limbajele de descriere a arhitecturii (ADLs) sunt limbaje formale care pot fi folosite pentru a descrie arhitectura unui sistem software puternic. Cum arhitectura devine o temă dominantă în sistemele de dezvoltare de mari dimensiuni, metodele clare de specificare a arhitecturii vor deveni indispensabile. Prin arhitectură, înțelegem componentele care compun un sistem, specificațiile comportamentale ale acelor componente și șabloanele și mecanismele de interacțiune dintre ele. De notat că un sistem singular este compus de obicei din mai mult de un singur tip de componente: module, activități, funcționalități, etc. . O arhitectură poate alege tipul celor mai potrivite sau semnificative componente, sau poate include mai multe paradigme ale aceluiași sistem, fiecare ilustrând un set diferit de componente.

Citeşte mai mult

Nu există o definiţie clară a arhitecturii software. Apelaţi de exemplu la Wikipedia:
„Arhitectura software face referire la structurile fundamentale ale unui sistem software, disciplina elaborării acestor structuri şi documentarea acestor structuri”
Această definiţie include câteva elemente. Care sunt „structurile fundamentale” ale unui sistem software? Ce sunt „structurile” unui sistem software?

Următoarele două luni se anunță destul de active. Mai jos aveți câteva dintre cele mai importante activități:

• Acceleratorul MVP Academy trece și pe la Cluj, cu o prezentare despre program și beneficii pentru startupuri
• În cadrul Startup Europe Week, 6-10 februarie, vor avea loc câteva evenimente cu teme precum: product management, finanțarea și fintech.
• Innovation Labs Hackathon va avea loc pe 11-12 martie. Evenimentul se va axa pe următoarele teme : agricultură, cyber security, smart cities, healthcare și retail.
• Startup Weekend Cluj, ediția a 5-a, va avea loc pe 17-19 martie; dacă ai o idee de startup și vrei să o încerci, aici e locul potrivit. Rezervați-vă un bilet early-bird.
• FreshBlood este o nouă inițiativă locală centrată pe sănătate, cu scopul de a rezolva prin startupuri problemele pe care le vedem în domeniul sănătății.

Citeşte mai mult

Începutul de an aduce o serie de modificări legislative care au un impact important asupra activității economice. Pentru a înțelege modul în care vă vor influența activitatea în 2017 este important să le detaliem. Prin urmare, am făcut o selecție a celor mai importante modificări, pe care o prezentăm în rândurile următoare.

Citeşte mai mult

Oare câți dintre noi ne-am fixat enunțul de mai sus drept obiectiv de atins în anul acesta sau în anii următori? Cu siguranță că puțini. Cei mai mulți dintre noi credem că preocuparea pentru a vorbi corect rămâne închisă în cercul celor care doresc să afișeze cu orice preț o atitudine afectată, prețioasă care nu-i prinde bine decât pe specialiști . De aceea, în numele naturaleții și dezinhibării, lăsăm regulile deoparte și ne exprimăm cât de liber se poate. Alții consideră că limba este un pur instrument de consum pentru utilizarea cotidiană, scuzându-și abaterile cu afirmații de tipul ,,important este să se înțeleagă ceea ce vreau să spun, nu cum spun sau cum scriu pentru că limba este oricum un organism viu ( așa am învățat la școală) supus influențelor și modificărilor”… La școală, oportunismul de acest tip este taxat de către profesori. După ce ieșim de pe băncile școlii, indiferent de domeniul unde activăm există totuși un public exigent ( chiar dacă cei din mass media au ajuns să-l ignore cu totul) care știe că viața unei limbi precum și capacitatea ei de a exprima cât mai multe concepte se menține cu prețul respectării principiilor și regulilor. Cum te taxează acest public? În mod cert, va transforma greșelile și neglijențele în exprimare într-o pată supărătoare pe cartea ta de vizită.

Startupurile schimbă lumea în care trăim. Peste tot, atât în articole din presa internațională cât și în cea locală, startupul este un subiect din ce în ce mai frecvent abordat din perspective care de care mai diverse. Ce sunt aceste startupuri despre care vorbește toată lumea și despre care auzim în fiecare zi? Deși sunt multe definiții pentru noțiunea de startup, unele foarte tehnice, altele mai puțin specializate, nu există încă o explicație unanim acceptată. Una dintre definiții, propusă de Alex Wilhelm, propune să urmărim regula de ”50, 100, 500”.

Ideea Ride2Work Cluj a luat naştere din convingerea că bicicleta poate rezolva problema blocajelor în traficul rutier, la fel cum s-a întâmplat în multe alte oraşe Europene. Totul a început în toamna anului 2014 când Registrul de Biciclete şi JCI Cluj şi-au unit forţele în încercarea de a promova mersul pe bicicletă la locul de muncă. Prin proiectul Ride2Work Cluj sperăm să încurajăm angajaţii să considere bicicleta o modalitate viabilă de transport la serviciu. Indiferent de impedimentele pe care le avem, fie ele legate de costurile de achiziţie a unei biciclete, de siguranţa biciclistului în trafic sau de siguranţa bicicletei parcate, ne dorim ca până la finalul anului să creştem împreună comunitatea Ride2Work.

Citeşte mai mult

I-am simţit pasiunea (şi rar e aşa de pornit pe alte subiecte decât cele tehnice, Game of Thrones şi în ultima vreme, parapanta). I-am spus că şi eu sunt de acord cu el în două privinţe: (1) că e bun la ce face şi (2) că e jenat să vândă. Spre norocul meu a fost de acord să asculte de ce cred eu că deja face vânzări şi de ce ar trebui să-şi îmbunătăţească abilităţile de vânzător şi cum îl ajută asta în carieră. Zice: “Un developer care lucrează la o firmă de *outsourcing* şi care face vânzări - hai că-s curios.”

Zilele sunt numărate pentru versiunea a 4-a a librăriei JUnit. Cel mai cuprinzător *framework* de testare în Java va fi îmbunătăţit în curând și ceea ce urmează îl face cu adevărat performant. JUnit 5 este mai mult decât o librărie, este o platformă pentru testare. Nu doar că rezolvă problemele versiunilor anterioare oferind o interfaţă îmbunătăţită, dar introduce un mecanism nou pentru executarea și descoperirea testelor. Arhitectura stratificată asigură o separare a componentelor și permite conectarea a diferite motoare de executare pentru a menţine compatibilitatea cu versiunile anterioare. Lansarea oficială este planificată pentru primul trimestru al anului 2017, dar până atunci să aruncăm o privire și să identificam motivele pentru care poate fi un candidat bun pentru *unit-testing* în proiectul următor.

Modul în care se raportează oamenii la design complică uneori procesul prin care actori bine intenționați încearcă să creeze un produs digital. Designul pare ceva ezoteric și subiectiv. În plus, există mitul că simplul fapt de a fi văzut multe site-uri web conferă expertiză. În realitate există principii empirice, pragmatice și logice care stau la baza unui design reușit. Încă este utopic să ne dorim ca toți actorii implicați în procesul de design să se raporteze la criterii clare când evaluează un design - domeniul nu este suficient de matur. Totuși, există principii care odată cunoscute de mai mulți actori, procesul de design are rezultate mai bune. Chiar dacă numai designerul recurge la ele, livrabilele ajung la o calitate superioară, iar el va putea argumenta deciziile luate. Dacă și *project managerul* își însușește acest mod de a evalua un design, va putea să explice mai inteligibil clientului livrabilele și va putea să îl consilieze într-un mod prin care îi va câștiga respectul. În final, dacă și clientul va înțelege acest mod de gândire, discuțiile vor putea să fie pline de substanță și atenția se va îndrepta spre acele aspecte care îmbunătățesc cu adevărat produsul digital.

OKR este un set obiective şi rezultate cheie măsurabile pe care ni le stabilim trimestrial. Fiecare obiectiv are un responsabil, iar la sfârşitul fiecărui trimestru tragem linie şi facem bilanţul: câte dintre obiectivele propuse am reuşit să le îndeplinim? În continuare, vom analiza un calendar de implementare al OKR într-o companie, cu o imagine anuală și lunară a activităților