Despre metodologiile de dezvoltare agile, se poate afirma cu certitudine că au o istorie bogată. De la începutul formulării, adoptării şi implementării lor, acestea sunt folosite în diverse de domenii de activitate: dezvoltare software, industria manufacturieră, industria asigurărilor etc. Metodologii agile au fost descrise de-a lungul timpului, dar pentru software un punct de cotitură a fost publicarea manifestului pentru dezvoltarea agilă de software

Ovidiu Mățan: Sunteți co-fondatorul conferinței Coolest Projects, cea mai mare conferință de scris cod pentru copii. Ce v-a motivat să începeți acest eveniment?

Noel King: Motivația principală a venit din provocările din educație despre care vorbesc experții, anume lipsa experienței practice pentru copii. Prin urmare, ei au probleme la universitate, de unde și procentul mare de abandon. Ideea e să reușim să creăm un mediu gratuit și prietenos unde copiii din toată lumea să poată participa. Totuși, partea de predare este doar un aspect al problemei. Deoarece predăm la nivel global, trebuie să realizăm un ecosistem pentru acest lucru. Am vrut ca acești copiii să învețe local, să creeze ceva nou, ca apoi să ne inspire la nivel global.

Citeşte mai mult

În ultimii ani, cultura organizațională a devenit una dintre principalele preocupări ale liderilor din zilele noastre. Într-o lume în continuă schimbare, în care incertitudinea și lipsa de predictibilitate este o constantă a vieții, organizațiile sunt obligate să se transforme continuu și să găsească acele mecanisme prin care să continue să câștige avantaje competitive pentru a capta atenția și interesul angajaților. 

Sintagma cultură organizațională este din ce în ce mai vehiculată în sfera ocupațiilor noastre. De ce? Pentru că dă formă organizației pe care vrei să o construiești sau în care lucrezi. Cultură organizațională sau altfel spus “ cum facem lucrurile să meargă în organizația noastră” influențează în mod negativ sau pozitiv comportamentele angajaților. De cele mai multe ori, angajații sau cei care își doresc să facă parte din organizații precum Google sau Apple, sunt loiali lor. Dacă vorbim din perspectiva culturii organizaționale - oamenii care împărtășesc aceleași valori, idei, tradiții pe care firma vrea să le promoveze, ei devin devotați acesteia.

Citeşte mai mult

Renumitul psiholog de origine rusă Peter D. Ouspensky spunea, în cadrul unei conferințe susținute la Londra, în anul 1934, că: “omul a inventat multe mașinării și a realizat repede că o mașinărie complicată presupune, uneori, ani întregi de studiu atent, înainte de a fi utilizată sau controlată. Cu toate acestea, omul nu reușește să aplice această înțelegere și asupra sa, deși el însuși reprezintă o mașinărie mult mai complicată decât oricare dintre mașinăriile pe care le-a inventat până acum” [1]. Așadar, dacă omul ar învesti aceeași atenție și migală în cercetarea propriilor mecanisme sufletești, ca aceea pe care o dedică domeniului tehnologic, șansa ființei umane de a se cunoaște mai bine și de a-și conștientiza propria unicitate ar fi mult mai ridicată.

Cultura organizațională este un element de bază în promovarea și dezvoltarea inovației. Pentru că știm că libertatea integrată în tema culturii organizaționale funcționează și aduce beneficii, în rândurile următoare, trecem în revistă câteva dintre pârghiile care o construiesc din interiorul organizației.

Am discutat la evenimentul de lansare a revistei de luna trecută, ianuarie 2020, despre cum a apărut conceptul de microservicii, în ce proiecte sunt folosite de obicei, arhitectura software a acestora dar și cum se realizează deployment-ul.

Citeşte mai mult

Criteriul principal în alegerea unei maşini, pentru cei mai mulţi dintre noi, este siguranţa în cazul producerii unui accident rutier. Această siguranță este oferită de sisteme complexe care au funcționalități extrem de interesante. În următoarele rânduri, vă voi prezenta componența unui astfel de sistem, care sunt criteriile de siguranţă pe care trebuie să le îndeplinească şi cum este el controlat din punct de vedere software.

Citeşte mai mult

Micro web service ca pattern arhitectural a apărut în industria IT în anul 2005, folosit de Peter Rogers, într-o conferință despre cloud computing. Apoi, a fost folosit la un eveniment de arhitectură software în anul 2011, sub termenul de “Microservices”. Termenul de “Microservices” a fost preluat și folosit ca mod de descriere a unui stil de arhitectură pe care mai multe persoane îl testau în acel moment. La început, conceptul a fost aplicat, în general, pentru proiecte noi, greenfield, însă azi, conceptul de microservicii a intrat deja în lumea enterprise, arhitectura fiind direcționată, în principal, și cu o schimbare de deployment, în mare parte înspre lumea Cloud.

Citeşte mai mult

Disponibilă pe majoritatea dispozitivelor mobile și a serviciilor social media, recunoașterea obiectelor reprezintă un prim pas în realizarea oricărei aplicații care are legătură cu interacțiunea umană. Acest articol vă va arăta cum putem realiza acest lucru cu câteva linii de cod scrise în python și care sunt avantajele principalelor modelelor existente precum alexnet, GoogleNet sau facenet .

Citeşte mai mult

În numărul trecut, am scris primul articol despre nevoia unei viziuni comune asupra ecosistemului clujean de inovație și startupuri. În rândurile următoare, voi expune câteva dintre soluțiile accesibile, prin care putem stimula evoluția ecosistemului local, mai cu seamă în ceea ce privește susținerea cu investiții a startupurilor.

Citeşte mai mult

Avem nevoie, din când în când, de relaxare. Și pentru că avem aici o revistă serioasă, vă propunem o relaxare intelectuală: cuvinte încrucișate, cu temă dată: azi, abordări Agile. Ne-am gândit și la o recompensă pentru cei care se lasă provocați: punem la bătaie o invitație la evenimentul AMG2020 (eveniment pe teme Agile)

În cartea sa, Gemba Kaizen, Masaaki Imai vorbește despre un mod de organizare a întreprinderilor care promovează îmbunătățirea continuă a calității proceselor. Autorul descrie cum organizații, indiferent de mărime sau industria în care activează, pot îmbrățișa principiile general valabile care însumează noțiunea kaizen. Această noțiune înseamnă “îmbunătățire”. Când vorbim despre kaizen, vorbim despre o îmbunătățire totală. De la aprovizionare la livrare, de la muncitorul necalificat la personalul de cel mai înalt rang al organizației, toate procesele şi persoanele sunt responsabile de kaizen. Așa că ne întrebăm care sunt procesele din industria software cele mai susceptibile de a fi afectate de kaizen.

Citeşte mai mult

Proiectul demarat de Ghepard Communication, prin Adelina Chişu şi partenerii ei de prestigiu: NTT DATA România, Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, Darian DRS., Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca etc. îşi propune să restituie comunităţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale povestea unei Generaţii de Aur care, prin forţa minţii şi puterea de inovaţie, a străpuns Cortina de Fier, ducând, astfel, renumele şcolii clujene de informatică acolo unde a excelat elita mondială a cercetării de performanţă din sfera inteligenţei artificiale.

Citeşte mai mult

Un produs poate fi orice. De la o aplicație pentru mobil, la o carte, o petrecere sau chiar o persoană. Putem așadar să privim evoluția unei persoane în același mod în care privim evoluția unui oricare alt produs. Poate că sună distant și impersonal, dar este exact ceea ce avem nevoie pentru atinge un nivel cât mai înalt de obiectivism. Mai ales atunci când este vorba despre propria persoană. Iar când vorbesc despre evoluție, mă refer aici îndeosebi la un caz specific, și anume la reorientarea profesională.

Citeşte mai mult