Pe măsură ce peisajul AI generativ (GenAI) devine din ce în ce mai competitiv, industria dezvoltării de software trece printr-o transformare semnificativă, condusă de instrumente bazate pe AI care sprijină întregul ciclu de viață al dezvoltării software. Instrumente precum ChatGPT, Microsoft Copilot, GitHub Copilot, Amazon CodeWhisperer și Tabnine revoluționează analiza, proiectarea, codarea, testarea și implementarea, îmbunătățind productivitatea, calitatea codului și timpul de lansare pe piață, transformând modul în care dezvoltatorii lucrează.

Citeşte mai mult

Big Data a devenit un subiect esențial în deciziile de business și dezvoltarea inteligenței artificiale, oferind companiilor o perspectivă detaliată asupra comportamentului clienților, a eficienței operaționale și a tendințelor de piață. Prin colectarea și analiza unor volume uriașe de date din diverse surse, organizațiile pot identifica modele și corelații ascunse, anticipând mai bine schimbările din piață și optimizând strategiile de afaceri.

În cadrul metodologiei Agile, și mai ales în Scrum, Scrum Master-ul are un rol cheie în buna funcționare a echipei. Nu este doar un facilitator al proceselor, ci un lider servant care inspiră, sprijină și ajută echipa să-și atingă obiectivele. Cu toate acestea, opiniile despre acest rol sunt diverse: unii îl văd ca pe un aliat de încredere, mereu gata să dea o mână de ajutor, în timp ce alții îl percep ca pe o provocare suplimentară sau o piedică administrativă.

Citeşte mai mult

În timp ce design thinking a câștigat apreciere pe scară largă ca o abordare puternică, inovatoare, centrată pe utilizator, popularitatea sa a condus și la o dependență excesivă care poate, uneori, să împiedice mai degrabă decât să ajute procesul de dezvoltare a produsului. Promovată ca o metodologie accesibilă și aplicabilă universal, design thinking dă adesea impresia că oricine o poate implementa eficient și că rezultatele vor fi mereu de înaltă calitate.

Citeşte mai mult

În ultimii șase ani am aplicat Design Thinking în diferite contexte, de la proiecte greenfield pornite  de la zero, la modernizări de soluții existente sau în procesul de inovație. Ne-am lovit de multe piedici și priviri întrebătoare, dar am avut colegi și clienți care ne-au spus “Aha, acum înțeleg de ce ați procedat așa.”  Poate cel mai important lucru pe care l-am demonstrat aplicând aceste principii și instrumente se referă la faptul că este mult mai valoros să începi să testezi ceva imperfect cu utilizatori reali și să afli cât mai repede ce nu funcționează - principiul agil de a eșua rapid (fail fast). Odată cu democratizarea instrumentelor AI, acest lucru a devenit mult mai rapid și mai simplu, iar validarea ideilor se face acum mult mai rapid. 

Citeşte mai mult

Adoptarea practicilor DevOps care, în esență, reprezintă colaborarea strânsă dintre echipele de dezvoltatori și operațiuni a devenit un standard în industrie, mai ales în ultimii 10 ani, datorită așteptării consumatorilor de produse și servicii digitale ca firmele să poată satisface nevoile lor într-un timp scurt fără sacrificarea calității acestora, dar și datorită nevoii companiilor de a se putea adapta rapid atât așteptărilor consumatorilor, cât și schimbărilor din piață, păstrându-și profitabilitatea.

Liniște. Se aud doar tastele apăsate. Oamenii în birou lucrează. E dimineață, a trecut ora de cafea, toată lumea e conectată.

Se aude o voce. E Vlad, care tocmai iese dintr-o sală de ședințe: "Ați auzit? Trecem la Agile, începem de pe 1 octombrie."

Andrei întreabă: "Ce presupune asta? O să fim mutați din echipele din care suntem?"

Lumea începe să discute din ce în ce mai interesată de subiect.

Astăzi, în mediul de afaceri, colaborarea nu mai este opțională— este un avantaj competitiv și factor critic pentru inovare. Cu toate acestea, multe organizații se confruntă cu o abordare compartimentată/izolată (mentalitate de solz), în care departamentele sau echipele operează izolat, nereușind să împărtășească informații, să se alinieze la obiective sau să colaboreze eficient.

În era digitală în care trăim, tehnologia evoluează într-un ritm amețitor, iar nevoile utilizatorilor devin din ce în ce mai complexe. În acest context, nu este suficient să creăm produse și servicii care doar funcționează; trebuie să dezvoltăm soluții care rezonează profund cu utilizatorii noștri. Empatia devine astfel un element central în procesul de design, permițându-ne să înțelegem cu adevărat nevoile, dorințele și provocările celor pentru care realizăm produsele. În acest articol, vom explora conceptul de Design Thinking, rolul esențial al empatiei în acest proces și modalitățile prin care putem dezvolta și aplica empatia pentru a crea soluții cu adevărat centrate pe utilizator.

Presiunea de a merge încet. Uneori pare însuși îndemnul de a încetini o presiune în sine. Cel puțin pentru mine. Consider că, uneori, există momente când ne întindem, forțăm nota, avem vârfuri de activitate, însă apoi, dar și înainte, încercăm să avem un normal personalizat. Lent, semi-lent, foarte lent, deloc lent. Sau rapid. Sau intens. În această vară, o amică mi-a propus câteva zile de deconectare. Mi-a plăcut ideea, am mers cu trenul, iar eu, una, mi-am propus să nu fac nimic.

Cum arată un lider în zilele noastre și cum se aliniază acesta la valorile Agile? Acestea sunt câteva din direcțiile discuției de la panel. Alături de noi s-au aflat:

• Andrei Mladin - Chapter lead engineer @ ING Hubs Romania,

• Andreea Pârvu - VP Growth and Development @ Endava,

• Adela Margin - Agile Coach Scrum Master @ Bosch