Revoluția industrială este procesul de schimbare de la o economie agrară și artizanală la una dominată de industrie și producția de mașini. Până în 2021 s-au desfășurat patru revoluții industriale [1]
Continuând tematica programării creative începută cu câteva numere în urmă, în articolul de față mă voi referi la arta generativă. Conform web site-ului Galeriei Tate, arta generativă (sau algoritmică) este arta creată în baza unui sistem predeterminat (deci, algoritmic) care adesea include un element aleatoriu și se referă, de obicei, la arta creată cu ajutorul computerului. Diferența față de arta digitală în sens larg e utilizarea algoritmilor. Deși există software-uri de creație generativă care nu sunt code-based (de exemplu vvvv), eu personal prefer să consider arta generativă ca fiind în principal bazată pe linii de cod scris. Una dintre formele populare de vizualizare constă în folosirea plotterelor cum ar fi Axidraw. Aceste produse artistice vor fi în general geometrice sau fractalice.
Reclame
Tuturor ne plac website-urile care își adaptează elementele în funcție de dimensiunea ecranului device-ul pe care rulează. Un pas înainte pentru eficientizarea acestora poate consta în a oferi utilizatorilor o aplicație mobile. Aceasta are avantajul de a fi la un click distanță pe telefon vs. adresa URL a website-ului. De asemenea, prin intermediul ei se oferă accesul la senzorii telefonului cum ar fi poziția GPS, camera photo, accelerometrul sau notificările. Rezultă, prin urmare, posibilitatea publicării unor aplicații mai complexe și mai bine integrate în viața utilizatorilor noștri.
Proiectele IoT sunt cireașa de pe tort pentru programatori. Este, dacă vreți, un mod prin care se pot realiza proiectele simple dar care pun în valoare ideile voastre, ale familiei sau prietenilor. De regulă, acestea vizează eficientizarea modului cum relaționăm cu obiectele din viața de zi cu zi. De exemplu, anul trecut am realizat un termostat IoT care, deși a pornit inițial ca o joacă, îl folosesc în continuare pentru asigurarea temperaturii optime în casă. În acest articol vom construi împreună un alt proiect IoT: Căsuța cu mesaje.
Discutăm cu Ovidiu Câmpean, director de Dezvoltare Regională din cadrul Primăriei Cluj-Napoca. Am fost impresionați de laboratoarele Cluj Future of Work. Spune-ne câteva cuvinte despre acestea și despre cum v-a venit ideea.
Odată cu schimbările globale accelerate de perioada pandemică din ultimii aproape doi ani, multitudinea de produse și soluții disponibile în ecosistemele cloud, sub forma IaaS, PaaS, SaaS (lista poate fi completată cu IdentityaaS, FirewallaaS, DbaaS ș.a.), a permis “reinventarea” multor companii din piață ce au migrat rapid către ele în procesul de digitalizare a afacerii și a forței de muncă.
Am discutat la evenimentul de lansare TSM 113 cu invitații noștri despre arta programării și bineînțeles clean code. Alături de noi au fost online:
Alen Treznai - Senior Software Engineer @ ThoughtWorks,
Ce ar trebui să învăț în continuare? Este o întrebare importantă care, odată ce i-am răspuns, se transformă în multe ore de studiu, demo-uri, prototipuri și, în final, într-un produs sau o aplicație. Putem aprofunda ceea ce știm deja sau să alegem un domeniu nou cum ar fi arta generativă, robotica / IoT, muzică generată pe calculator, jocuri, blockchain sau aplicații mobile. Există pentru fiecare un limbaj sau un framework, fie că vorbim despre vvvv, ROS, python, Unity3D, Swift, Kotlin, Solidity sau SuperCollider. Cred că asta face parte din farmecul meseriei de programator. Putem să facem oricând lucruri fascinante, pornind de la ceea ce știm deja. De exemplu, să dezvoltăm o nouă aplicație sau un MVP pentru următorul start-up. Scrie-ne pe adresa redacției despre proiectul interesant la care lucrezi. Eu mi-am propus deja să mă distrez în vacanța de sărbători cu vvvv .
