Povestea noastră începe în secolul al XVII-lea în Olanda, cea mai avansată țară europeană a acelor vremuri. Datorită adoptării religiei reformate în secolul anterior (mai precis teologia calvinistă), care încuraja spiritul pragmatic și inițiativa individuală, și datorită proximității Oceanului Atlantic, care oferea avantajul comerțului maritim, olandezii s-au dezvoltat într-un mod surprinzător. Au fost pionieri ai descoperirilor geografice și au dus un război comercial fenomenal împotriva Spaniei, cea mai puternică țară a perioadei respective, câștigându-și oficial independența de Spania după 80 de ani. Însă cele mai importante descoperiri olandeze, cu cel mai pregnant impact chiar și în ziua de azi, țin de domeniul economic. Olandezii au inventat prima bursă modernă și au descoperit primii că o companie poate fi împărțită în segmente mici numite acțiuni (societate pe acțiuni) care pot fi transferate către altă persoană care astfel devine proprietar și vânzător al unor bucăți mici dintr-o companie. Acea primă companie pe acțiuni a fost și prima mega-corporație, Compania Indiilor Olandeze).

Publicat în Numărul 106 Citeşte mai mult

Programarea a fost dragoste la prima vedere. Cu un background de matematician, participări la concursuri naționale în liceu, ajuns la facultate, am fost dezamăgit de cursurile teoretice. Rezolvatorul din mine, detectivul care căuta soluția problemei s-a plictisit. Contactul cu informatica a fost salvarea mea. Până atunci folosisem calculatorul pentru jocuri. Am început să parcurg singur manualele de informatică din liceu și împreună cu Cornel Cozar, discutam aproape zilnic la un cappuccino progresele înregistrate de amândoi. Am prins începuturile limbajului Java dar baza serioasă mi-am făcut-o cu limbajul C++. M-am angajat după anul 3 de facultate la o firmă cu brainiaci, unul și unul, și m-am simțit extrem de norocos să împart același spațiu cu ei. Apropos, timp de trei luni am acceptat fără rezerve să lucrez gratuit iar primul meu salariu lunar a fost 50 de euro. Nici nu prea îmi păsa de salariu, important era să fiu acolo în domeniu, să învăț cât mai mult, în fiecare zi.

A fi consultant de business (business consultant) seamănă foarte mult cu munca unui arhitect. Spre deosebire de arhitect, în loc de a crea planuri, un consultant de business formulează cerințele (requirements) care trebuie respectate pentru a articula clar nevoile de business ale clienților și pentru a alinia procesul de dezvoltare cu procesele clienților. Cerințele sunt apoi folosite de echipă pentru a crea sau a schimba un produs.

Publicat în Numărul 106 Citeşte mai mult

Am efectuat un studiu longitudinal despre reacția companiilor IT la criza Covid – 19. Studiul a fost efectuat în perioada mai - iunie 2020, decembrie 2020 – ianuarie 2021, fiind încă în desfășurare, următoarea etapă efectuându-se în perioada august – septembrie 2021. Studiul a avut în vedere 24 firme IT (R&D), variind de la micro-întreprinderi cu 6 angajați până la companii cu 10.000 de angajați, cu o vechime medie pe piață de 11 ani și o dimensiune medie de 38 de angajați. Am ales firme care au filiale în România.

Publicat în Numărul 106 Citeşte mai mult

Am stat de vorbă cu Mark Richards despre fundamentele meseriei de arhitect software și direcțiile de dezvoltare ale acesteia. Mark va fi speaker la ce de-a treia ediție a conferinței The Developers, 17 iunie, online.

Publicat în Numărul 106 Citeşte mai mult

O cerință cu care cel mai probabil mulți dintre noi am avut tangențe deja, sau dacă nu, cel mai probabil vom avea în viitor, este migrarea unor funcționalități deja existente spre o tehnologie de actualitate. În cele ce urmează vom prezenta acele funcționalități care pentru noi au făcut o astfel de migrare relevantă. Dar mai întâi să vedem care este contextul inițial. În cazul nostru, scopul a fost migrarea funcționalităților dintr-o aplicație monolit: componenta backend a migrat spre microservicii, iar cea frontend către microfrontenduri. Obiectivul nostru este acela de a prezenta provocările întâmpinate pe parcurs și în același timp soluțiile pe care le-am ales.

Publicat în Numărul 106 Citeşte mai mult

Când cineva mă întreabă la ce proiect lucrăm, răspund concis: dezvoltăm software pentru microscoape electronice. De cele mai multe ori răspunsul meu este urmat de o pauză în care ei încearcă să-și evoce amintirile din laboratorul de biologie din clasa a șaptea: „Oare se conectau microscoapele la priză?”. Microscoapele tradiționale pe care le cunoaștem cu toții sunt suficiente pentru a examina obiecte foarte mici din jurul nostru, dar dacă vrem să descoperim viața la scară de nanometri, unde nici particulele de lumină nu sunt destul de mici ca să pătrundă, unde nu există culoare, atunci avem nevoie de un instrument de 2000 de ori mai puternic: un microscop electronic.

Publicat în Numărul 106 Citeşte mai mult

Bosch Future Mobility Challenge (BFMC) este o competiție internațională pentru studenți, organizată anual de Centrul de Inginerie Bosch Cluj, care lansează provocarea ca echipe de 2 - 5 studenți și un mentor (cadru universitar) să demonstreze că, după șase luni de lucru, pot prezenta performanța unui vehicul autonom într-o mașină la scara 1:10 furnizată de către noi. Adică aceasta poate să navigheze într-un oraș smart în miniatură.

Publicat în Numărul 106 Citeşte mai mult

Am discutat în cadrul evenimentului de lansare din luna martie cu invitații noștri despre Leadership:

• Erika Varga - Head of Department @ Centrul de Inginerie Bosch Cluj

• Bogdan Mureșan - VP of Technology @ Connatix

Publicat în Numărul 106 Citeşte mai mult