Oboiul și locurile sale limitate în orchestre sunt exemplu folosit pentru a ilustra o situație în care există mai mulți oameni calificați decât oportunități disponibile într-un anumit domeniu sau loc de muncă. În acest context, exemplul se referă la dificultatea pe care o au muzicienii de a-și găsi un loc într-o orchestră, deoarece există foarte puține poziții disponibile pentru fiecare instrument în comparație cu numărul mare de muzicieni talentați. Soluțiile propuse pentru astfel de situații se concentrează pe extinderea oportunităților și pe diversificarea rolurilor. În cazul orchestrelor, aceasta ar putea include crearea de noi ansambluri muzicale, promovarea educației muzicale pentru a dezvolta abilități complementare sau explorarea unor cariere alternative legate de muzică, cum ar fi predatul sau compoziția. În general, soluțiile se bazează pe adaptarea la contextul limitat al locurilor disponibile și pe găsirea unor alternative care să permită valorificarea talentelor în alte moduri.
În ultimul timp, vorbim tot mai des despre schimbări și incertitudini, nu doar în industria IT, ci în multe alte domenii. Deși traversăm o perioadă dificilă la nivel global și local, este important să conștientizăm că, în funcție de anumite caracteristici, astfel de momente pot trece mai ușor sau chiar pot deveni oportunități de creștere și dezvoltare.
Mă uit la un film. Oamenii se ceartă, la muncă, de nu mai știu de ei. Mă uit la ei și mă gândesc: “Ce faini sunt oamenii aștia! Ce legătură puternică între ei! Mi-e dor să mă cert fain cu cineva la lucru. Să mă cert cu folos!”. Știu că pare ciudat ce am zis, dar voi explica imediat. Anul trecut am scris despre cât de important este umorul ca parte a unei culturi de lucru performante. Azi, am să țin o pledoarie pentru ceartă, dar nu orice fel de ceartă, ci una constructivă.
Estimarea în proiectele Agile este un subiect controversat și parte a unei dezbateri nesfârșite. O bună parte dintre cei care activează în diverse echipe de proiect nu înțeleg de ce anume avem nevoie de o abordare diferită în estimare. De ce estimarea în timp (și eventual în valoarea în bani asociată acestui timp) nu este una potrivită într-un context agil. De-a lungul timpul s-a vorbit de tehnici și instrumente tot mai sofisticate sau chiar exotice, începând cu binecunoscutele Story Points, T-shirt Sizes, Planning Poker sau Estimarea prin Afinitatea și continuând cu mult mai neobișnuitele Puncte Zoo sau #noestimates. În continuare nu este însă clar cum ar trebui să le integrăm în viața unei echipe Agile, care este valoarea pe care acestea o aduc unei astfel de echipe și cum afectează ele modul în care comunicăm clientului planul și progresul proiectului.
Reddit este o sursă inepuizabilă de onestitate contondentă. Comentariile despre muncă și proceduri nu sunt doar brutal de sincere, sunt și exprimate într-un limbaj colorat (ca să folosesc un eufemism). Nu face excepție nici subiectul Agile, sau Anti-Agile, așa că l-am folosit ca sursă de inspirație (ei, nu vă așteptați acum să fi preluat tot textul, l-am cenzurat, păstrând totuși esența). Cum Reddit nu dezamăgește niciodată când vine vorba de expresivitate, vă las să vă folosiți imaginația pentru părțile „bip-bip”.
În ultimul timp, vorbim tot mai des despre schimbări și incertitudini, nu doar în industria IT, ci în multe alte domenii. Deși traversăm o perioadă dificilă la nivel global și local, este important să conștientizăm că, în funcție de anumite caracteristici, astfel de momente pot trece mai ușor sau chiar pot deveni oportunități de creștere și dezvoltare.
Industria IT a ajuns să fie saturată (sau săturată) de Agile. Ca lider de echipă într-o companie ce dezvoltă software, am fost martor direct al impactului pozitiv pe care metodologiile Agile îl pot avea asupra modului de lucru. Cu toate acestea, am observat, în timp, că multe companii se blochează în procese formale și ceremonii care riscă să devină rigide. Este ironic cum mișcarea Agile, concepută inițial pentru a oferi flexibilitate și a încuraja interacțiunile umane, a fost redusă în cele mai multe cazuri la un set de ritualuri birocratice care îndepărtează echipele de adevăratul scop al acestei mișcări. Pentru a contrabalansa această rigiditate, este esențial să ne întoarcem la valorile fundamentale ale manifestului Agile care pun accentul pe oameni și interacțiuni mai presus de procese.
Summer slump în limba română se traduce ca „declinul de vară”. Acest termen este folosit pentru a descrie o perioadă în timpul verii când activitatea într-o organizație sau industrie încetinește, fie din cauza concediilor, fie din cauza unei reduceri sezoniere a cererii. Atât ca și angajați, angajatori, sau experți în HR, trecem și petrecem și noi prin veri, și prin posibile astfel de declinuri de vară. Mulți oameni cu cariere solicitante observă o scădere a productivității sau eficienței din cauza sarcinilor de lucru combinate cu distragerile și așteptările specifice lunilor de vară. Conform unui studiu realizat de Gallup, aproximativ 66% dintre angajați se simt mai puțin implicați la muncă în timpul verii.
Indiferent dacă ești specialist tehnic sau manager, acest articol este pentru tine. Cunoașterea metodologiei nu ar trebui să fie exclusiv pentru echipa de livrare, la fel cum atenția acordată echipei nu ar trebui să provină doar din partea managerilor.
În mediul tehnologic aflat în permanentă schimbare, a sta pe loc nu mai este de mult timp o opțiune. Domeniul software se dezvoltă cu viteze amețitoare, aducând provocări și oportunități în permanență. Atenția oamenilor este atrasă în direcții multiple, spre instrumente de lucru de ultimă generație, spre inovații, spre experimente.