Cunoscută şi sub acronimul OOP, programare obiectuală a fost introdusă în anii ‘60, cu apariţia limbajului Simula67. E paradigma folosită de majoritatea firmelor de software. Limbaje cum ar fi Java, C#, C++, Python, Ruby sunt în topul preferinţele iar stilul de lucru “orientat pe obiecte” este cel mai popular.

Dinamica modernă a dezvoltării de aplicaţii software cu focus pe livrări frecvente de cod funcţional face ca performanţa să fie un aspect adesea trecut cu vederea. Cu toate că abordarea de genul “fă-l să meargă întâi după aceea refactorizam” are avantaje demonstrate cum ar fi adaptarea uşoara şi rapidă la modificările de cerinţe, ea deschide uşa adesea codului scris neglijent care afectează performanţa intr-un mod negativ.

Mintaka Research este, pe scurt, o platformă colaborativă online de cercetare şi dezvoltare interdisciplinară, având scopul declarat de a reuni cercetarea, mediul de afaceri şi educaţia într-un efort comun şi de a oferii servicii menite sa faciliteze cooperarea, construirea de relaţii şi comunicarea între competenţe din medii şi domenii diferite. Scopul principal este de a construi o comunitate de cercetare şi un set de unelte care permit inovarea în diferite domenii, dar şi posibilitatea de a împărtăşi cunoştinţele acumulate cu mediul academic şi cel de afaceri, asigurând în acest fel atât continuitate, cât şi noi oportunităţi de a introduce inovaţiile din cercetare în viata de zi cu zi. Filozofia centrala este promovarea efortului colaborativ, în locul celui individual, ajutat de un set de unelte şi servicii care permit abordarea unor proiecte tot mai grele şi crearea de plus valoare.

Conceptul de bază al managementului compensării este destul de simplu: angajații îndeplinesc sarcini pentru angajator, iar companiile plătesc salariile angajaţilor pentru obiectivele realizate. În consecinţă, compensarea este un schimb sau o tranzacţie, de care ambele părţi - angajator şi angajat - beneficiaza: ambele părţi primesc ceva pentru a oferi ceva. Cu toate acestea, beneficiile, implică mult mai mult decât această tranzacţie simplă. Din punctul de vedere al angajatorului, compensarea este o problemă atât de accesibilitate cat si de motivare a angajaţilor. Efectul perioadei de criză a inceput sa fie simțit in anul 2009, când majoritatea companiilor de IT au făcut trecerea de la acordarea unui salariu fix mai atractiv, la a-și îndrepta atenția asupra dezvoltării și creării unor pachete de compensații și beneficii cât mai atractive pentru exterior dar și cu menirea de a menține actualii angajați motivați.

Această serie de articole se vrea o comparație între diverse limbaje de programare. În fiecare număr al revistei voi incerca să acopar un spectru cât mai larg și să arăt mici probleme rezolvate în limbaje diferite. Problemele alese vor fi relativ simple, scopul fiind sa ne concentrăm asupra posibilitaților diferitelor limbaje comparându-le intre ele. Chiar dacă sintaxa unui limbaj sau altul vă este nefamiliară, ideea este să intelegeți modul de abordare al problemei, specific fiecărui limbaj în parte. Astfel le putem pune în balanța plusurile și minusurile. 

Avem cu toții idei inovative despre cum să facem lumea din jurul nostru mai bună si bineînțeles cum am putea avea niste beneficii de pe urma lor. Din păcate exista un drum lung de la ideea initiala si până la lansarea unui produs sau serviciu pe piață. În seria de articole pe care o încep acum, vom trece peste acest proces și va fi prezentat modul în care putem fi eficienți. Target-ul principal vor fi companiile mici care vor sa lanseze un produs sau chiar persoanele individuale care vor sa pornească o afacere. Nu vom acoperi toate etapele si aprobarile care au loc intr-o companie multinațională, scopul nostru fiind de a fi simplifica procesul și de a-l adapta nevoilor practice. Începem seria noastră cu un exemplu luat din actualitate: rețelele sociale. 

Am întâlnit până acum, în diverse circumstanţe şi organizaţii, manageri operaţionali şi manageri de proiect, însă doar unii într-adevăr emanau în jurul lor o aromă relaţională specială, atrăgătoare, motivantă, care făcea de dorit prezenţa lor. Aş vrea să prezint câteva din lucrurile intrate în reflexul unul lider şi care lipsesc de obicei sau sunt total opus abordate de către un manager poziţional (are funcţia de manager prin delegare oficială). 

Muncind pe meleaguri îndepărtate patriei, peste o mare şi 5 ţări, aşa am început să meditez la chestiunea în cauză – vă rog staţi în tihnă! Obiectul muncii era, într-un mod destul de direct, răspândirea suitei de servicii online folosite cu drag comatic de către fraţii în suferinţă pe planetă. Mă refer la Google, Facebook, Twitter, Youtube, Picasa, Skype, şi prea multe altele. Chestiunea în cauză, aşadar, e capabilitatea omului de a sta în continuu, în primul rând din punct de vedere emoţional, sub cascada frenetică de informaţie.