Marius Mornea

Anul acesta ne-am bucurat din nou de prezența la StartupWeekend și vrem să felicităm echipa organizatoare pentru dovezile evidente de maturizare. Pe toată durata evenimentului am avut sentimentul că lucrurile merg conform planului, mai ales datorită atitudinii participanților. Față de anul trecut, când a existat un salt clar cantitativ, numeric, anul acesta aproximativ același număr de participanți, a pitch-uit 49 de idei, aproape la fel de multe ca și cumulul edițiilor precedente (2012 + 2013 - 59 pitch-uri). Dovada clară că și publicul s-a maturizat și că majoritatea participanților au venit cu un scop foarte precis.

Citeşte mai mult

În contextul general al proiectului Timeline (am vorbit de el în numărul 10), mă gândeam de curând să procesez cele aproape 1000 de mail-uri cu alerte de job-uri, din IT-ul local, pe care le am în Inbox. Rezultatul ar trebui să reflecte evoluția în ultimii trei ani a unor indicatori de genul: tehnologii, tipul job-ului, experiența cerută, număr de aplicanți, etc. .

Pe măsură ce devenim tot mai specializați, se întâmplă frecvent să ne izolăm într-un mediu în care suntem înconjurați de oameni, idei, informație, specifice domeniului în care ne specializăm. Acest lucru îl resimt frecvent când fac tranziția de la interacțiunea cu colegii de birou, profesioniștii de la evenimente de profil, prietenii de la facultate, spre cea cu familia, oamenii din medii diferite, iar cel mai puternic contrast îl resimt când interacționez cu grupuri la fel de specializate, dar în alt domeniu, de exemplu medicii specialiști.

Conferința anuală organizată de RTC (Romanian Testing Community) a crescut de la ediția precedentă la capitolul cel mai important: conținut. De la trei prezentatori la zece, de la o zi cu trei seminarii la două zile, una cu două serii-uri paralele, a câte patru seminarii, și una dedicată celor două sesiuni practice ținute de Paul Gerrard și Andy Harding. Practic anul acesta același număr de participanți au primit de cinci ori mai mult conținut. Iar schimbul de informații nu s-a limitat la sesiunile de prezentări. Punctul forte al conferinței a fost atmosfera familială și interactivitatea prezentatorilor. În fiecare pauză puteai să ii angajezi în discuții, care de multe ori se lungeau într-o sesiune privată până la următoarea pauză.

Am ales două nume din istorie, pentru a încerca să ofer o soluție unei probleme foarte actuale în IT-ul clujean. Problema discrepanței între cererea mare și oferta scăzută de resurse umane. Începem cu Henry Ford, responsabil de invenția linei de asamblare, dar mai ales a câtorva politici de HR revoluționare pentru perioada în care au apărut. Practic, ca orice om de afaceri, a încercat să crească productivitatea apelând la îmbunătățiri, în primul rând la procesul de fabricație.

Citeşte mai mult

Am ales pentru acest articol o serie de numere: 1957, 7400, 196/17, 27/100000000. Ele descriu traseul de la înființarea primei instituții ITC până la autoorganizarea comunității actuale într-o breaslă. Pe scurt contextul istoric, evoluția și situația actuală.

Am să încep cu încheierea făcută de Iacob Negruzzi cărții sale: „Amintiri din Junimea”. „Când privesc înapoi, la viața trecută a Junimii, mă conving pe deplin că o asemenea societate nu s-a putut forma decât prin concursul unor împrejurări cu totul deosebite. A trebuit să se întâlnească într-un oraș de provincie, departe de zgomotul centrului politic, un număr de bărbați tineri, la care plăcerea literaturei și îndeobște a ocupațiilor intelectuale să fie deopotrivă vie."

Citeşte mai mult

The planned title of the current article was: “From education to personal development” and it built on the idea that the business environment took the lead in moving IT forward in the post-communist period. In short, both access to hardware resources and specialized training were transferred form the state to private companies.

Propunerea din acest număr este foarte simplă. Vrem să construim un timeline comun al cât mai multor companii de IT din peisajul clujean. Am plecat de la ideea alcătuirii unei liste, pentru popularea hărții IT (din numărul trecut), folosind surse foarte variate, nestructurate, fără a încerca să explorez exhaustiv mediul de business. De exemplu lista de membrii ai Cluster IT, ARIES, firme prezente la JobShop, anunțuri pe BestJobs, contacte de pe LinkedIn, cărți de vizită stivuite pe birou, etc.

Citeşte mai mult

Titlul plănuit al articolului curent era: „De la învățământ la dezvoltare profesională” și dezvolta ideea de preluare, de către mediul privat, al rolului de motor al IT-ului în perioada post-comunistă. Pe scurt, atât accesul la resursele de calcul, cât și la pregătirea specializată au fost transferate de la stat spre companii private.

O întrebare importantă pentru orice istorie este: cum a început totul? Din păcate, rareori se poate da un răspuns punctual și exact, pentru că istoria are tendința să fie, mai degrabă o desfășurare continuă de evenimente și influențe, de perspective subiective și istorii mai mici și paralele. Pentru IT-ul clujean lucrurile stau în mare măsură la fel.

În numărul trecut am lansat o mulțime de întrebări, unele filozofice, unele statistice, unele punctuale, altele deschise, majoritatea cereau răspunsuri complexe și o cercetare aprofundată. Prin urmare am început cercetările cu latura mai accesibilă, cea tehnică, descoperind în scurt timp, că istoria ei profită de abundența de informații care formau cultul marilor realizări populare, specific mediului politic în care s-a născut IT-ul românesc. În această direcție am beneficiat și de sprijinul cititorilor, îi mulțumesc cu această ocazie domnului Marius Muntean pentru materialele trimise.

Cu ocazia conferinței NEXT 2012, organizată de Softvision, am avut plăcerea să îl cunoaștem și să îl urmărim pe parcursul a câteva ore pe Scott Barber, supranumit și “the face of performance testing” (eng. fața testării performanței). Un geek auto-declarat, care în baza informaţiilor pe care le găseşti deja publicate despre el nu te pregăteşte pentru supriza întâlnirii față în față şi care te frapează în mod plăcut. Scott este un pragmatic care preferă oricând implicarea directă, în detrimentul unei abordări academice, dovadă fiind și predilecția spre a învăța din proiectele în care se implică și a împărtăși cunoștințele acumulate prin articole de natură practică (dar des referențiate), în locul publicării cărților sau articolelor științifice.

A început simplu, cu o singură întrebare, dar aceasta a dat naștere în zilele imediat următoare unor șiruri întregi de întrebări care au trezit curiozitatea, nu doar a mea, dar și a tuturor celor pe care testam noua idee. Întrebarea inițială a fost formulată de Răzvan Florian, iar contextul în care a apărut este următorul: stăteam unul lângă altul la o întâlnire regioNet cu numele “Clustere și rețele – Motoare ale dezvoltării pentru creșterea competitivității și a capacității de inovare”.

Mintaka Research este, pe scurt, o platformă colaborativă online de cercetare şi dezvoltare interdisciplinară, având scopul declarat de a reuni cercetarea, mediul de afaceri şi educaţia într-un efort comun şi de a oferii servicii menite sa faciliteze cooperarea, construirea de relaţii şi comunicarea între competenţe din medii şi domenii diferite. Scopul principal este de a construi o comunitate de cercetare şi un set de unelte care permit inovarea în diferite domenii, dar şi posibilitatea de a împărtăşi cunoştinţele acumulate cu mediul academic şi cel de afaceri, asigurând în acest fel atât continuitate, cât şi noi oportunităţi de a introduce inovaţiile din cercetare în viata de zi cu zi. Filozofia centrala este promovarea efortului colaborativ, în locul celui individual, ajutat de un set de unelte şi servicii care permit abordarea unor proiecte tot mai grele şi crearea de plus valoare.

Am să încep prin a vă prezenta o dilemă legată de alegerea intervievatului din acest număr al revistei: Dan Luţaş. Mi-a fost coleg de liceu şi facultate şi îmi place să îl consider prieten, lucru care a generat iniţial un conflict intern între obiectivitatea în alegerea şi prezentarea articolului, şi subiectivismul adus de amestecul vieţii personale cu cea profesională.