Ne face plăcere să venim cu o nouă versiune a barometrului TSM prin care vă putem oferi o perspectivă statistică și obiectivă asupra tendințelor actuale. Întrebările propuse luna aceasta au fost despre soluțiile cloud, AI tools, preferința lucrului de acasă sau de la birou și câteva din zona de hobby.

O tehnologie disruptivă reprezintă impactul iminent și emergent pe care îl are această nouă tehnologie, în sensul că aceasta poate schimba în mod radical modul în care sunt luate în considerare scenariile existente. Pentru a interpreta acest efect disruptiv care ar putea apărea, trebuie să ne referim nu numai la inovația care a produs acest efect „disruptiv”, ci și la tendințele care se manifestă prin prezența și răspândirea lor iminentă pe piață. În acest fel, ne referim la aceste tipuri de schimbări ca fiind etape definitive ale unei societăți care se află într-o stare de schimbare radicală continuă.

Publicat în Numărul 144 Citeşte mai mult

La bază, sunt specializat în publicitate, dar lucrez în Enterprise IT de peste 13 ani ca designer de produse digitale pentru multe firme de renume. Dacă în publicitate motto-ul este „Mișcă-te repede. Strică lucrurile.” („Move fast, Break things”), în Enterprise motto-ul ar trebui spus pe dos. Aceasta a fost prima mea lecție. Dacă dorești să schimbi ceva, în mod radical, va fi greu sau aproape imposibil, dar fezabil pe termen lung.

Publicat în Numărul 143 Citeşte mai mult

Unele industrii și regiuni se confruntă cu deficit de competențe din cauza schimbărilor demografice. De exemplu, în domenii precum sănătatea și tehnologia, ar putea exista o lipsă de lucrători calificați, ceea ce duce la o competiție sporită pentru talent. Companiile sunt nevoite să investească în programe de formare și dezvoltare pentru a acoperi aceste lacune de competențe și a rămâne competitive.

Evoluția impresionantă a tehnologiei informatice, de-a lungul timpului, a dus la extinderea utilizării sistemelor informatice în diverse domenii ale activităților sociale, economice, dar și artistice. Acest articol încearcă să evidențieze implicarea interdisciplinară a programării, îndeosebi în zona artistică a debutului muzicii electronice.

Acest articol explorează provocările și riscurile nevăzute asociate cu avansul rapid al inteligenței artificiale. Sub aparența progresului tehnologic, AI poate ascunde pericole vizând confidențialitatea, etica, evoluția pieței muncii și a societății.

Evoluția tulburătoare a științelor matematice în vremurile noastre are un prim aspect straniu. Apariția unor științe cu nume ca Logică matematică, Biologie matematică, Economie matematică, Psihologie matematică, Teoria matematică a învățării și Lingvistica matematică arată că domeniul de aplicare al acestor științe matematice s-a lărgit considerabil. Noilor domenii matematizate le corespund noi domenii ale tehnicii, care toate întrebuințează calculatoarele digitale: programarea automată, bionica, automatele cu autoinstruire, traducerea automată. […]”

Identifică minimum 10 dintre cele 15 cuvinte camuflate și postează rezultatul pe rețelele de socializare folosind #WordsMissionTSM (cuvintele sunt în engleză și pot fi găsite atât pe verticală cât și pe orizontală, de la stânga spre dreapta, de sus în jos, dar și invers). Vei putea câștiga o invitație la conferința The Developers, www-the-developers.ro.

AI, AI, AI, AI, AI, AI, AI, AI, AI, AI, AI, Generative AI, AI, AI, AI, AI, AI, AI, AI, AI, AI, pentru a-l cita pe CEO-ul Google, Sundar Pichai. Nu este o noutate faptul că o mare parte din organizații (și din România) vorbesc în ultima perioadă despre importanța integrării Inteligenței Artificiale în procesele de zi cu zi. Și, această idee ar putea fi una foarte bună și pentru noi, dacă România nu ar fi pe ultimul loc din Uniunea Europeană când vine vorba de digitalizare, conform studiului DESI 2023 (Indicele Economiei și Societății Digitale), un raport realizat anual de Comisia Europeană. Dar, divaghez. Pentru cei din industria IT, AI-ul vine cu oportunități tare faine.

În anul în care am împlinit 50 de ani am realizat că îi purtam pică mamei de la vârsta de 12 ani. Era o poveste legată de ceea ce eu consideram ca ar fi trebuit să facă ea atunci, dar nu a făcut, pentru mine. A fost o descoperire accidentală declanșată de o amintire în care am re-făcut mental scenariul doar ca să constat cu stupoare cât de unilaterală și parțială fusese percepția mea. O percepție subiectivă, negativă care a persistat ani de zile și a condus la nenumărate neînțelegeri și frustrări în interacțiunile mele cu ea. Ca după 38 de ani să constat că o simplă re-evaluare obiectivă a acelui moment ar fi fost de ajuns să dizolv resentimentul.