Actul privind inteligența artificială succede GDPR și EU Digital Services Act, fiind cea mai recentă contribuție în pachetul de reglementări privind spațiul digital în Uniunea Europeană. Scopul acestui regulament este protecția sănătății, a integrității și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor Uniunii Europene, prin definirea unui cadru armonizat referitor la modul în care sistemele de inteligență artificială sunt dezvoltate, puse pe piață și utilizate. Reglementarea acestui domeniu vine în contextul în care Inteligența Artificială Generală suscită controverse, atrăgând critici dure și discursuri anti-progres. Dincolo de preferințele personale, un lucru este cert: Actul AI intră în vigoare după un plan etapizat, iar, în lipsa alinierii, companiile riscă amenzi administrative de până la 7% din cifra globală de afaceri, motiv suficient pentru a-i acorda atenția cuvenită.

La început de an, am întrebat câteva dintre companiile cu care colaborăm despre planurile lor de viitor. Am insistat mai ales asupra aspectului tehnic dar și asupra celui de dezvoltare locală.

Când Artmark s-a lansat în 2008, conceptul de business era doar o idee în mintea fondatorilor. Ionuț Albu (în prezent, CEO Art Games) a fost cooptat în echipă și și-a adus contribuția esențială la dezvoltarea strategică a business-ului. Deși vorbim de un domeniu conservator, precum vânzarea de artă, a fost nevoie de cineva cu background tehnic care să gestioneze partea digitală și operațională.

Presiunea de a merge încet. Uneori pare însuși îndemnul de a încetini o presiune în sine. Cel puțin pentru mine. Consider că, uneori, există momente când ne întindem, forțăm nota, avem vârfuri de activitate, însă apoi, dar și înainte, încercăm să avem un normal personalizat. Lent, semi-lent, foarte lent, deloc lent. Sau rapid. Sau intens. În această vară, o amică mi-a propus câteva zile de deconectare. Mi-a plăcut ideea, am mers cu trenul, iar eu, una, mi-am propus să nu fac nimic.

În era digitală în care trăim, tehnologia evoluează într-un ritm amețitor, iar nevoile utilizatorilor devin din ce în ce mai complexe. În acest context, nu este suficient să creăm produse și servicii care doar funcționează; trebuie să dezvoltăm soluții care rezonează profund cu utilizatorii noștri. Empatia devine astfel un element central în procesul de design, permițându-ne să înțelegem cu adevărat nevoile, dorințele și provocările celor pentru care realizăm produsele. În acest articol, vom explora conceptul de Design Thinking, rolul esențial al empatiei în acest proces și modalitățile prin care putem dezvolta și aplica empatia pentru a crea soluții cu adevărat centrate pe utilizator.

Pentru titlul și subiectul articolului de față m-am inspirat și din subiectul lansat de ediția de față de către TSM – Istoria IT-ului. Istoria Resurselor Umane (RU) poate fi descrisă ca o disciplină în continuă evoluție, influențată de factori sociali, economici, tehnologici și legislativi. Voiam însă să surprind câteva etape cheie, și în unele cazuri am găsit și câteva experimente, studii, abordări, unele care pot părea chiar amuzante pentru vremurile noastre, cel puțin.

Publicat în Numărul 147 Citeşte mai mult

Tehnologia a îmbunătățit modul în care trăim, lucrăm și dezvoltăm afaceri. De la primele calculatoare până la dezvoltarea inteligenței artificiale și a sistemelor de cloud computing, evoluția tehnologiei a modelat industrii întregi și a revoluționat operațiunile de business.

Ne face plăcere să venim cu o nouă versiune a barometrului TSM prin care vă putem oferi o perspectivă statistică și obiectivă asupra tendințelor actuale. Întrebările propuse luna aceasta au fost despre soluțiile cloud, AI tools, preferința lucrului de acasă sau de la birou și câteva din zona de hobby.

O tehnologie disruptivă reprezintă impactul iminent și emergent pe care îl are această nouă tehnologie, în sensul că aceasta poate schimba în mod radical modul în care sunt luate în considerare scenariile existente. Pentru a interpreta acest efect disruptiv care ar putea apărea, trebuie să ne referim nu numai la inovația care a produs acest efect „disruptiv”, ci și la tendințele care se manifestă prin prezența și răspândirea lor iminentă pe piață. În acest fel, ne referim la aceste tipuri de schimbări ca fiind etape definitive ale unei societăți care se află într-o stare de schimbare radicală continuă.

Publicat în Numărul 144 Citeşte mai mult