Recunosc că filmul The Social Dilemma mi-a dat de gândit și mi-a inspirat acest articol. Nu insist pe subiectul filmului, pentru că bănuiesc că mulți dintre cititorii revistei îl cunosc. Oricum, știam cu toții și înainte de a vedea acest film, că noi, oamenii, suntem urmăriți, analizați și „tranzacționați” de marile companii IT, cu ale lor super-computere și algoritmi inteligenți. Mai pe scurt: noi suntem “produsul” râvnit de aceste companii.

Părintele teoriei stresului, Hans Selye, demonstra încă din anii 1970 că rezistența omului la diverși stresori, și implicit calitatea vieții sale, depind, într-o manieră fundamentală, de energia de adaptare specifică fiecărui om [1].

Publicat în Numărul 102 Citeşte mai mult

Cu siguranţă că mulți dintre noi suntem mai mult sau mai puțin familiarizați cu teoria “Piramidei de nevoi a lui Maslow”. Teoria expune cele cinci nevoi fundamentale ale fiinţei umane, într-un model piramidal. Fără a intra în foarte multe detalii, Abraham Maslow clasifică nevoile după cum urmează: nevoi fiziologice, nevoi de securitate, nevoie de afecţiune şi apartenenţă, nevoia de stimă de sine şi nevoia de auto-actualizare/auto-realizare.

Recunosc că filmele Science Fiction (SF) se află în topul preferințelor mele. De fiecare dată când revăd câte un film SF din anii ‘90 îmi dau seama că, de fapt, suntem deja acolo și că SF este doar un concept definit de o perioadă de timp și de tehnologia disponibilă la un moment dat. Odată cu apariția calculatorului, ideea unei minți artificiale bazată pe rațiune a prins într-un final contur. De fapt, despre mașini inteligente și roboți autonomi care să înlocuiască munca omului se discută de aproape jumătate de secol, cam din anii ‘40.

Publicat în Numărul 101 Citeşte mai mult

Frecvența cu care auzim despre AI în sfera resurselor umane este direct proporțională cu impactul pe care aceasta urmează să îl aibă. Să creăm condiții pentru colaborarea dintre artificial și uman devine ceva normal. Mai jos descoperiți câteva motive pentru care se întâmplă acest lucru.

Septembrie 2020. De mai bine de șase luni, mediul de afaceri din România se schimbă în fiecare zi. Impactul pe care pandemia cu SARS-CoV-2 îl are asupra noastră se vede în modul în care comunicăm, interacționăm și muncim. Școala informală de IT vine cu o soluție practică pentru a facilita conversia profesională și a ajuta în procesul de digitalizare al companiilor, acolo unde skillurile tehnice și digitale vor fi la mare căutare în procesul de angajare.

Nu știu alții cum sunt, dar eu mereu am atras cumva proiectele care fac diferența prin impact iar viziere.ro a fost, cu siguranță, unul dintre ele. Îmi aduc aminte bine de momentul în care numărul de persoane infectate cu SARS-CoV-2 era deja în creștere și se discuta despre închiderea școlilor și a spațiilor de lucru. Simțeam deja panica din jurul meu și țin minte că mă uitam pe canalele de social media unde "se citea" starea de tensiune și neliniște - cumva similară cu ceea ce se întâmplă chiar și acum.

Am trecut de jumătatea anului 2020, o perioadă care va rămâne cu siguranță în memoria colectivă mult timp de acum înainte. Schimbările majore la nivel mental, în structura și mai ales în comportamentul social, se vor putea observa mai concret abia peste ceva timp, însă vântul schimbării își face simțită prezența.

Publicat în Numărul 98 Citeşte mai mult

Valoarea unei opere științifice se judecă după influența pe care o exercită asupra evoluției științei. Mai există în știință și drumuri care se înfundă, râuri care în loc să se verse în fluvii și, prin acestea, în mări și oceane, eșuează într-un mic lac sau pur și simplu într-o băltoacă.
- Solomon Marcus, Din gândirea matematică românească, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1975.