11 ani de la primul număr al revistei Today Software Magazine. Ca de obicei, îmi amintesc în fiecare an în această perioadă de emoțiile începutului. Ambiția care m-a mobilizat a fost de a crea o revistă tehnică, pentru programatori, în format tipărit, din resurse proprii și fără un scop comercial inițial. Manifestul de atunci a rămas neschimbat: dorința de a pune programatorii, testerii și managerii cu experiență pe scenă, în fața comunității. În timp, întreg conceptul a crescut prin evenimentele și conferințele din jurul revistei. Parcursul nu a fost lipsit de probleme, de departe cea mai importantă a fost aceea legată de pandemie. În condițiile în care multe conferințe și a meetupuri desfășurate anterior acestui moment s-au oprit, noi am reușit să continuăm, să ținem comunitatea tehnică strânsă în jurul revistei și chiar am transformat ceea ce a fost inițial doar un experiment într-o soluție de streaming.

Anul trecut, de IT Days, am avut plăcerea să fiu pe scenă preț de câteva minute prezentând câteva exemple practice despre modul în care un designer de produs digital ar putea să folosească noua suită de unelte generative de imagini, bazate pe A.I. Atunci, în noiembrie, Dall-E, Stable Diffusion și Midjourney 3 formau corul madrigal al noului val de A.I.

Citeşte mai mult

Dezvoltarea componentei User Experience (UX – experiența utilizatorului) joacă un rol decisiv în succesul produselor digitale. Pe măsură ce devin din ce în ce mai conștiente de impactul UX asupra aplicațiilor, organizațiile adoptă o abordare centrată pe individ în dezvoltarea UX, cu accent pe nevoile și dorințele utilizatorilor finali. Popularitatea Inteligenței Artificiale (AI) oferă oportunități de a îmbunătăți procesul UX. Acest articol explorează beneficiile și limitările AI în procesul de dezvoltare UX. De asemenea, vom prezenta câteva tooluri disponibile pentru designeri.

Înainte de a aborda tematica acestui articol, trebuie analizată problema pe care încearcă să o soluționeze. Un clișeu, dar și un adevăr este faptul că 90% din datele create în totalitate de umanitate au fost create în ultimii doi ani, după cum se poate observa în Figura 1. Însă, ceea ce este rar menționat, este că mai bine de 80% din aceste date sunt nestructurate - majoritatea datelor generate sunt sub formă de fișiere video, text, imagini, fișiere 3D și altele.

Citeşte mai mult

Inteligența artificială este o tehnologie avansată care a cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimii ani, în varii industrii, precum industria tehnologică, sănătate, finanțe și servicii. Aceasta constă în capacitatea mașinăriilor și a sistemelor informatice de a efectua sarcini care necesită, de obicei, inteligența umană, precum recunoașterea imaginilor, procesarea limbajului natural, luarea deciziilor și îmbunătățirea performanței prin învățare automată.

Anul trecut a avut loc un salt în Inteligența Artificială, mai precis în domeniul prelucrării limbajului natural (în engleză NLP), prin apariția unor aplicații care generează date (IA generativă - Generative AI) în format text, imagine, audio, 3D, video, la o calitate care rivalizează și, uneori, chiar întrece creativitatea umană. Câteva exemple în acest sens sunt Midjourney (pentru imagini) și ChatGPT (pentru text produs de model ca răspuns la întrebări). ChatGPT este o interfață conversațională bazată pe un model de limbaj de mari dimensiuni (Large Language Model - LLM), care are în spate rețele neuronale antrenate pe miliarde de cuvinte și care au abilitatea de a face predicții despre continuarea unui text similar cu felul în care funcționează autocomplete-ul. În cazul ChatGPT, pentru acuratețe și eliminarea biasurilor s-a folosit Învățarea prin Întărire (Reinforcement Learning) și a fost integrat feedback uman.

Citeşte mai mult

Salutare și bine ați revenit! Acesta este ultimul articol introductiv despre Scala dintr-o serie de trei. În cele ce urmează, o să prezint rezolvarea unor probleme de algoritmică în format 100% pur funcțional. Primele două descriu particularitățile, avantajele și dezavantajele programării funcționale folosind Scala (ScalaFP), precum și cele mai des folosite metode pe colecții de date immutable (ScalaHOF).

UX Research (cercetarea utilizatorilor) și user testing (testarea cu utilizatorii) sunt termeni folosiți în industrie cu același sens, făcând referire la acele metode de cercetare precum usability testing, sondaje, interviuri s.a. Aceste metode de cercetare sunt folosite pentru a genera perspective și informații despre utilizatori și contribuind la îmbunătățirea produselor. Vă propunem un ghid practic în care vom trece în revistă metodele de cercetare folosite în dezvoltarea de produse software și modul în care puteți chiar voi să le aplicați în proiectele voastre.

Citeşte mai mult

Contextul creat de pandemia de Covid-19 a accelerat transformarea firmelor antreprenoriale high-tech, impunând schimbări atât în privința modului de lucru, cât și în ceea ce privește dezvoltarea și comercializarea produselor digitale. Cunoașterea modului în care antreprenorii au perceput și abordat provocările generate de criză este extrem de relevantă, deoarece oferă o imagine asupra modului în care companiile pot să depășească situațiile generatoare de risc și să își crească reziliența.  Acest articol își propune să evidențieze modul în care antreprenori high-tech din SUA au interpretat și abordat provocările aduse de pandemia Convid-19. Studiul se bazează pe relatările și perspectivele a 18 antreprenori care dezvoltă produse software, hardware și platforme digitale.

Dicționarul Cambridge definește noțiunea de work-life balance drept perioada de timp pe care o petreci la muncă, comparativ cu timpul petrecut în familie sau făcând lucrurile care îți plac. Dacă definiția ar primi o analiză pe text, ar putea fi interpretată drept balanța care stă între viața profesională și cea personală, momentul din zi în care se trage linie timpului petrecut la job și se trece în zona destinată vieții private. În mod evident, situația ideală ar fi ca cele două să nu intre una peste cealaltă, ci să coexiste în armonie fiecare în timpul și spațiul ei limitat.

Citeşte mai mult

The Creative Act: A Way of Being, o carte de Rick Rubin, un legendar producător muzical. O lucrare care, deși este dedicată artiștilor, comportă înțelepciuni aplicabile pentru noi toți. “Mi-am propus să scriu o carte despre ce este necesar pentru a concepe o mare operă de artă. În schimb, s-a dovedit a fi o carte despre cum să fii.” – afirmă chiar Rick Rubin. Întreaga carte m-a dus cu gândul la cei care lucrează în zona de dezvoltare în business. Inițial, mă gândeam la product owneri, apoi, involuntar, m-am trezit aplicând ceea ce citeam la arhitecți, ca să regăsesc, ulterior, elemente din zona de agilitate. La final, am ajuns la aceeași constatare ca și autorul: iată o carte plină de tâlcuri și cu propuneri curajoase. Numeroasele capitole care o alcătuiesc sunt foarte ușor de parcurs, putându-se citi, de altfel și în ordine aleatorie. Vă invit la această lectură de o utilitate și aplicabilitate neașteptată.

Ai simțit vreodată că îți turezi motoarele, că muncești din greu, dar nu vezi rezultatele pe care le dorești? Dacă da, să știi că nu ești singur. Multe organizații au dificultăți cu stabilirea și urmărirea obiectivelor lor. Aici intervine sistemul OKR (Obiective și Rezultate Cheie). OKR-urile au făcut valuri în lumea afacerilor pentru simplitatea și eficiența lor în a ajuta companiile să își atingă obiectivele. În acest articol, vom descoperi lumea OKR-urilor și îți voi arăta cum să folosești acest sistem pentru a realiza lucruri mărețe.

Citeşte mai mult

Am povestit despre trend-urile din acest an la evenimentul de lansare al numărului 127 / ianuarie al revistei TSM. I-am avut ca invitați pe:

• Gabriel Sobolu - CTO @ Accesa,

• Nora Dobre - Senior HR,

• Cornel Ștefanache - CTO @ Ascentcore,

• Simona Bonghez - Managing Partner @ Colors In Projects,

Cum a început anul pentru voi?

Citeşte mai mult