Un produs bun răspunde nevoilor clienților deoarece găsește soluții la problemele lor menținându-i pe aceștia din urmă mulțumiți. Unele din întrebările asociate acestei provocări ar fi:

• Cum putem valida produsul nostru, astfel încât acesta să răspundă cu adevărat nevoilor clienților, astfel încât să putem identifica pasul următor sau cea mai bună investiție în produs?

• Cum ne putem valida alegerile noastre?

Publicat în Numărul 99 Citeşte mai mult

Nu, nu e un articol despre cafea. Mi-am propus să spulber niște mituri legate de implementarea practicilor agile și am găsit comparația aceasta căreia nu i-am putut rezista: expresor versus barista. Comparația e relevantă pentru cei care văd lumea în alb și negru: adică ori ai îmbrățișat în totalitate gândirea Agile și atunci da, faci și ești într-adevăr Agile; ori, dacă aplici doar unele dintre concepte, atunci nu ești un adevărat „agilist”, ba chiar – am citit recent - intri în categoria „fake agile”. Din fericire, din ce în ce mai mulți dintre noi acceptăm că există în toate un echilibru, nu putem trăi doar la capetele scalei și că, între extreme, este o întreagă gamă de oportunități.

Publicat în Numărul 99 Citeşte mai mult

Progresele tehnologice influențează toate domeniile vieții noastre. Ne schimbă comportamentul zilnic, rutina, inventează produse noi, locuri de muncă și industrii. Pandemia a declanșat o transformare digitală accelerată, comasând ani de schimbare sau progres în doar câteva luni. A dat lucrurile peste cap și a forțat o mulțime de companii și echipe să se schimbe într-un pas accelerat. Unul dintre avantajele crizei COVID-19 a fost acela de a le arăta companiilor cum să gestioneze mai bine și să obțină o viteză, o calitate și un control al costurilor mai mari.

Publicat în Numărul 99 Citeşte mai mult

În ultimii trei ani, am întrebat de zeci de ori participanții la diverse programe de training în organizații, workshop-uri sau prezentări dacă și-au asumat vreodată responsabilitatea. Și răspunsul a fost de fiecare dată oferit extrem de rapid: “DA”. În schimb, la următoarea întrebare: “Ce ați făcut în mod concret pentru a vă asuma conștient responsabilitatea?”, răspunsul nu a mai venit nici la fel de rapid și nici la fel de clar.

Toate firmele își doresc echipe și angajați extraordinari, care să lucreze la un nivel maxim de eficiență, să reacționeze pozitiv și instant la orice nouă cerință, să ia inițiativă în fața lucrurilor care nu merg conform planului, să fie dispuși să facă un extra efort când e necesar, chiar și fără să li se ceară; să își ajute colegii proactiv și necondiționat, de dragul rezultatelor de echipă și care, nu în ultimul rând, să investească timp în dezvoltarea lor profesională. Iar lista aceasta, probabil, poate continua.

În ultima perioadă s-a vorbit destul de mult despre modul în care au fost afectate (sau nu!) companiile IT după această criză generată de pandemia de COVID-19. În acest context, credem că este important să se analizeze cauzele care au dus la apariţia unora dintre problemele cele mai mari. Ne vom referi doar la companiile IT și vom avea în vedere mai ales companiile din Cluj. Am formulat 12 întrebări care pot ajuta orice manager sau profesionist din domeniu să înțeleagă mai bine prezentul și să își construiască mai sănătos viitorul.

Publicat în Numărul 97 Citeşte mai mult

Până acum câteva luni, organizațiile foloseau ședințele virtuale în locul celor face-to-face deoarece erau potrivite pentru echipele care își desfășurau activitatea din locuri diferite. În momentul de față, pentru majoritatea companiilor, nu mai este doar o variantă prin care să aibă loc ședințele, ci este o necesitate. Ședințele virtuale au nevoie de o abordare diferită de ședințele obișnuite în cadrul cărora angajații se aflau în același loc. În acest sens, avem câteva recomandări pentru a ne asigura că vom organiza ședințe virtuale productive și eficiente.

În anul 2000 a început revoluția tehnologică a device-urilor mobile, iar în acel moment Generația Y (a celor născuți între anii 1977-1994) a adoptat aceste tehnologii integrându-le în viața lor cu multă ușurință. Explicația științifică este însă una mai simplă: creierul nostru este organul care consumă cea mai mare cantitate de energie (aproximativ 20%, inima consumă doar 5-7%) din totalul de energie disponibilă în corpul uman.

Publicat în Numărul 96 Citeşte mai mult

Dezvoltarea de produse necesită multe ingrediente – creativitate pentru a găsi ideea, abilități tehnice pentru a aduce produsul la viață – dar are top managementul un loc în această rețetă? Mulți experți ar spune că acesta nu trebuie să se regăsească în această rețetă. Suntem de acord cu afirmația că micromanagingul nu ajută la nimic, însă credem cu tărie că e util ca top managementul să se implice în dezvoltarea de produse în companiile lor. Și nu suntem singuri: aplicând perspectiva managementului bazat pe dovezi, am studiat cercetarea științifică pe această temă, în paralel cu experiența în prima persoană trăită într-o companie tech românească. Acum, vă putem prezenta ce înseamnă implicarea top managementului, cu bune și cu rele: când este util, cum trebuie implementat pentru a obține beneficii și cum arată în practică.

Încep acest articol prin a-ți propune să îți imaginezi următorul scenariu: ”Te întorci în timp, în jurul anului 1900, stai într-un frumos apartament pe strada principală din Detroit. Te bucuri de imaginea pe care ți-o oferă modul în care încearcă să împartă strada atât caii (ca animale), cât și caii putere (cei mecanici), uneori cu consecințe devastatoare. Observi cât de dificil este pentru oamenii de la acea vreme să facă față coliziunii dintre vechea lume (așa cum o cunoșteau ei) și noua lume. Acestor oameni nu le este evident în ce măsură noua eră industrială va perturba ordinea socială prin definirea unei noi modalități de obediență, o conformitate la rutină nemaiîntâlnită și un mod de gândire care va scoate în evidență noi sisteme de control.”

Publicat în Numărul 95 Citeşte mai mult