De ce să avem un MVP? Care este valoarea adusă de acesta

Gabriel Lucaciu
Delivery Manager @ Yonder

Fie că avem un start-up care dorește să își lanseze primul produs, fie că avem o multinațională de succes care dorește să scoată un nou produs pe piață, realitatea ne arată faptul că ideea inițială de produs de la care se pornește ajunge să fie cu totul una diferită după momentul în care produsul ajunge în mâna utilizatorilor. Pentru a nu investi o sumă considerabilă de bani într-un produs final care se va schimba mai apoi, o opțiune foarte rentabilă este lansarea unui MVP (Minimum Viable Product).

Conceptul de MVP își are originea în metodologia Lean Startup descrisă în cartea cu același nume a lui Eric Ries. Acesta descrie MVP-ul ca fiind una dintre cele mai importante tehnici detaliate în cartea lui, iar puterea acestui concept putând fi egalată doar de nivelul de confuzie pe care l-ar putea crea.

Prin definiție, MVP-ul reprezintă acea versiune a unui produs prin care se poate colecta maximum de feedback dar investind cel mai redus efort. În ciuda numelui, scopul MVP-ului nu este cel de a crea un produs minimal, ci scopul este de a vedea percepția utilizatorilor în ceea ce privește noul produs.

Deseori se face confuzia între versiunea 1 a unui produs și MVP pe considerentul că MVP-ul ar fi produsul cu minimul de funcționalitate ce poate fi scos pe piață. Pentru a elucida acest mister, facem o scurtă trecere în revistă a stadiilor sau stagiilor pe care le traversează un produs până la lansarea primei versiuni a produsului.

Stagiul PoC (Proof of Concept) reprezintă exact ce zice, adică validarea fezabilității ideii și a metodelor sale de implementare. De multe ori, acesta este cerut de către investitori pentru a avea o dovadă a faptului că investiția lor merită efortul. Dacă e să ne referim la dezvoltarea software, scopul POC-ului reprezintă propunerea și validarea de soluții tehnice pentru îndeplinirea cerințelor funcționale și non-funcționale ale produsului ce urmează a fi dezvoltat.

Următorul ar fi stagiul MVP, descris câteva rânduri mai sus. Cu ajutorul acestuia se poate testa reacția utilizatorilor din interacțiunea cu potențialul produs. Acesta urmează a fi dezvoltat într-o așa manieră încât să poată demonstra capabilitățile viitorului produs, însă nu e obligatoriu să aibă toate funcționalitățile gata implementate, ci acestea pot fi și doar simulate.

Stagiul numit Versiunea Alfa reprezintă o variație a versiunii MVP al cărui scop este definirea finală a funcționalităților care vor intra în prima versiune finală ieșită pe piață. Versiunea Alfa este o versiune complet funcționabilă și testabilă a produsului care va ajunge la un număr restrâns de utilizatori care au ca scop depistarea erorilor/problemelor produsului. În principiu, acești utilizatori sunt cei de mai încredere în a forma o părere pertinentă în ceea ce privește calitatea produsului.

Versiunea Beta este succesorul îmbunătățit al Versiunii Alfa care are scopul validarea faptului că erorile descoperite de către utilizatori în stagiul Alfa au fost eliminate și produsul este gata de lansare. Această versiune este deschisă publicului larg, cu mențiunea că produsul nu este încă pregătit pentru folosirea în producție. Tot în această fază se poate vedea și interesul utilizatorilor pentru a folosi produsul.

Versiunea 1 sau "candidatul" gata de lansare reprezintă versiunea stabilă a produsului care este gata de a fi folosit în producție. Aceasta este prima din numeroasele versiuni ale aplicației care vor urma a fi implementate pentru a satisface următoarele nevoi ale utilizatorilor.

Revenind la beneficiile pe care un MVP le aduce, principalele pe care le-am identificat ar fi următoarele:

1. Salvarea de timp și bani. Deoarece este destul de ușor să cădem în capcana de a adăuga foarte multe funcționalități produsului până ca acesta să ajungă în mâinile utilizatorilor, MVP-ul grăbește acest proces astfel încât produsul este validat mult mai rapid de către utilizatori, câștigând astfel timp care ar putea fi pierdut prin implementarea completă a unor funcționalități care nu aduc valoare utilizatorilor. Implicit, salvăm astfel și bani care ar fi fost investiți în tot acest timp pierdut.

2. Validarea rapidă a ideii. Prin faptul că un MVP facilitează accesul la feedback într-un timp cât mai scurt, ajungem să dezvoltăm un produs despre care știm cu certitudine că utilizatorii îl doresc. Acest feedback poate ajuta în prioritizarea și planificarea anumitor funcționalități care vor aduce o adevărată valoare utilizatorilor.

3. Obținerea "buy-inului" investitorilor. În cazul în care sunt implicați anumiți investitori în sponsorizarea produsului, aceștia ar putea fi convinși prin validarea cât mai rapidă în piață și a obținerii de credibilitate în succesul acestuia.

4. Obținerea "buy-inului" potențialilor clienți. Prin implicarea potențialilor clienți în obținerea de feedback, aceștia ajung să aibă un impact în definirea produsului. Astfel, aceștia ajung să se identifice cu produsul și să își dorească să îl folosească într-un final. Totodată, punerea la dispoziție a unui MVP poate duce chiar la dezvoltarea unei relații cât mai din timp cu potențialii clienți.

5. Declanșarea interesului în piață. Datorită faptului că unii dintre potențialii clienți vor avea acces la produs, s-ar putea crea un efect de bulgăre prin faptul că produsul ar avea promotori dintre acești clienți în rândul celorlalți clienți. Astfel, s-ar putea ca și alți posibili cumpărători să își dorească să testeze noul produs înainte de a ajunge pe piață.

Doar considerând aceste avantaje majore ale lansării unui MVP, putem concluziona că este recomandat a trece prin acest stagiu înainte de lansarea primei versiuni a oricărui produs. Cu ajutorul unui MVP, dezvoltatorii pot testa piața și pot folosi rezultatele pentru a evita expunerea la riscuri majore. Astfel se ajunge la dezvoltarea unui produs de succes.