Avocat & Consilier in domeniul marcilor @IP Boutique
Pe cât de vag sună publicului larg, pe atât de vast este domeniul IT. La fel se întâmplă și cu domeniul proprietății intelectuale (IP - intellectual property) care este împărțit în mai multe sub-domenii, fiecare cu diferite tipuri de active necorporale. De exemplu, știți ce active de IP deține compania d-voastră., la acest moment? Sau știți câte asemenea active ar putea deține la finalul anului 2023?
Recunosc că filmul The Social Dilemma mi-a dat de gândit și mi-a inspirat acest articol. Nu insist pe subiectul filmului, pentru că bănuiesc că mulți dintre cititorii revistei îl cunosc. Oricum, știam cu toții și înainte de a vedea acest film, că noi, oamenii, suntem urmăriți, analizați și „tranzacționați” de marile companii IT, cu ale lor super-computere și algoritmi inteligenți. Mai pe scurt: noi suntem “produsul” râvnit de aceste companii.
Oamenii de afaceri susțin că orice criză aduce și oportunități. Reușita sau supraviețuirea depinde de modul în care te adaptezi și cât de bine știi să ’’încasezi’’ loviturile adversarului (invizibil, în acest caz). Dar nu despre omniprezentul Covid-19 vorbim în acest articol; ci despre tendințele tech pe care le-a generat, unele dintre ele cu efecte de modernizare la nivelul unei societăți care, de altfel, este încă tributară unor mentalități conservatoare.
Ar putea o Inteligență Artificială (AI) să fie considerată inventator? Dar autor? Sunt întrebări la care am fi zâmbit acum zece ani, dar iată că, între timp, au devenit întrebări cărora legislația privind proprietatea intelectuală trebuie să le dea răspuns, în curând (în viitorul mult mai apropiat decât îl credeam posibil).
Experiența recentă a unui client de-al nostru, din domeniul IT confruntat cu incapacitatea de plată a unor parteneri comerciali, ne-a arătat că insolvența este un risc cunoscut de prea puțini și gestionat corect de și mai puțini. De-aici și ideea acestui articol, de a vă împărtăși câteva din situațiile practice cu care ne-am confruntat în procedurile de insolvență, privind în special relația cu creditorii din domeniul IT. Despre particularitățile debitorilor din domeniul IT vom vorbi poate cu o altă ocazie. Pentru creditori, preocuparea principală va fi evident să-și recupereze creanța. De cele mai multe ori, ei nu își dau seama că primul pas către recuperare este conservarea creanței prin înregistrarea ei în tabelul de creanțe, în termenul prevăzut de lege.
Dezvoltatorii de software la comandă așteaptă uneori cu nerăbdare perioada de mentenanță. La acest moment software-ul e deja instalat local pe echipamentele/infrastructura clientului, iar treaba mai laborioasă a adaptării lui la procesele și nevoile clientului este în bună măsură încheiată. Dacă etapele de dezvoltare și implementare au fost bine gestionate și finalizate, în perioada de mentenanță efortul dezvoltatorului de software ar trebui să fie diminuat semnificativ, iar profitabilitatea sa să crească. Cu puțin noroc (sau poate că nu doar norocul e la mijloc), în această etapă a mentenanței, intervențiile dezvoltatorului și resursele alocate vor fi minime, în timp ce onorariile de mentenanță (unele deosebit de generoase) vor compensa profitabilitatea scăzută a proiectului din etapele anterioare.
Multe companii ajung să depindă de anumite soluții software de business din varii motive: fie ca urmare a utilizării îndelungate a acestora, fie ca urmare a unei adaptări (adeseori laborioase și de durată) a soft-ului la particularitățile respectivelor afaceri, fie pur și simplu pentru că softul în cauză este unul foarte bun în comparație cu celelalte soluții de pe piață. Un exemplu poate fi cel al soluțiilor ERP (enterprise resource planning) adaptate în funcție de procesele de business ce prezintă interes pentru compania beneficiară. Aceste softuri ajung să fie particularizate și utilizate într-un asemenea grad ridicat, încât pentru unele companii este imposibil să-și desfășoare activitatea fără ele. (De exemplu: companiile de transport, companiile de distribuție, instituțiile financiare, etc.). Mai pot exista și alte exemple.
Internet of Things (Internetul Lucrurilor) - IoT este deja aici și nu poate fi ignorat. Termenul este folosit din ce în ce mai des și în România și se referă la diverse obiecte fizice conectate - prin Internet și aplicații software ce le permit să comunice unul cu celălalt (și cu noi, utilizatorii). Pe scurt, IoT aduce împreună lumea fizică și lumea virtuală. Se preconizează că - până în anul 2020 - vom avea 200 miliarde de obiecte interconectate, potrivit estimărilor Intel; adică aproximativ 26 pentru fiecare individ de pe Terra. Cum vă sună această cifră? Sigur, această interconectare a oamenilor și obiectelor dă naștere unor posibilități nelimitate; dar, în același timp, mă trec puţin fiorii când îmi imaginez cât de diferită va fi societatea în care va trăi fiica mea.
După cum bine știți, a fost furtună în Europa. Pe 23 iunie 2016, în cadrul referendumului Brexit, majoritatea din Marea Britanie și-a exprimat dorința de a părăsi Uniunea Europeană (UE). La aflarea veștii, multe persoane au răbufnit în presă, pe rețelele sociale, pe Internet, la TV. Ca urmare, s-a trecut rapid la analiza serioaselor implicații politice, financiare, economice și sociale ale retragerii Marii Britanii din UE și s-au făcut prognoze sumbre. Pe lângă toate aceste implicații, au apărut - în mod inevitabil - și cele de natură juridică.
Primele luni ale anului 2016 au venit cu o serie de schimbări majore privind protecția datelor cu caracter personal – iar acestea vizează și România, ca stat membru al Uniunii Europene (UE). De aceea, atunci când organizatorii evenimentului IT Camp m-au invitat pentru al treilea an consecutiv la Cluj-Napoca, am stat pe gânduri dacă să abordez sau nu aceste noutăți. Dar - pentru că și domeniul IT&C este deseori învăluit în "norii " datelor cu caracter personal - mi-am luat inima în dinți, pe românește, și am decis să îmi intitulez sesiunea "The rise of privacy & personal data in the IT business"
Un cuvânt des vehiculat în companiile din domeniul IT&C este ”brevet” sau “patent”. Iar în ultimii ani, odată cu posibilitatea de a accesa mai ușor anumite fonduri nerambursabile, acest cuvânt se strecoară și mai frecvent în discuție. Dar am constatat că, în practică, nu se cunoaște prea bine pentru ce anume poate fi obținut un brevet. În mod eronat, multe persoane consideră că orice aplicație sau program software poate fi brevetat dacă există interes și resurse.
Vă întrebați cumva care este relevanța acestui subiect pentru domeniul IT? Iată trei aspecte la care merită să vă gândiți: - Strategia de brand în cyberspace ar trebui să se afle pe agenda oricărei companii care vrea să se dezvolte în epoca digitală. - Cele mai multe afaceri din domeniul IT își “trăiesc viața” preponderent în lumea digitală – așadar, ar trebui să fie interesate de cum își pot folosi numele de domenii și mărcile pe Internet. - Schimbările curg rapid la nivel global, iar companiile trebuie să se adapteze. De exemplu, în prezent, asistăm la o expansiune fără precedent a numelor de domenii – noile gTLD-uri (generic top-level domain names). În curând, domeniile .tech, .software, .technology, .game, .SRL, .online, .web, .site sau .website vor fi foarte uzuale, având un mare potențial de conflict asupra companiilor ce activează în IT și în online.
Unele aspecte de natură legală ce vizează aplicațiile software în general precum proprietate intelectuală și folosirea codului open source, colectarea datelor cu caracter personal prin aplicație, publicarea în Google Play, au mai fost analizate în numerele anterioare ale revistei Today Software Magazine. În articolul acestui număr, aș vrea să mă opresc asupra modului în care se exploatează comercial aplicațiile de tip SaaS (Software as a Service) și, în special, asupra parteneriatelor ce vă pot ajuta să obțineți încasări din folosirea acestor aplicații.
În fiecare zi, suntem uimiți de noi și noi minuni ale științei și tehnicii ce se insinuează și devin parte din viața noastră de zi cu zi. Lucruri precum Internetul Lucrurilor (Internet of Things), tablete, telefoane inteligente, aplicații mobile, drone, soft-uri de analytics, instrumente de online tracking și de geo-localizare, mașini care se conduc singure (self-driving cars), stocare în cloud, Google Street View, etc. își fac loc în vocabularul și, de cele mai multe ori, în obiceiurile noastre.
În domeniul IT – ca, de altfel în orice afacere din orice domeniu – vă veți găsi în situația de a semna contracte cu partenerii dumneavoastră : contracte de dezvoltare website, contracte pentru externalizarea software sau pentru dezvoltarea de aplicații. Dar până să ajungeți la momentul semnării uneori trebuie să negociați cu partenerul anumite aspecte ale contractului, pentru a vă concilia interesele.
Cloud computing este un concept cool, vehiculat des în domeniul IT și cu o creștere vertiginoasă. Potrivit unui raport al IHS Technology din februarie 2014, se estimează că până în 2017, companiile vor plăti 235.1 mld.$ pentru servicii de cloud – adică de trei ori mai mult decât în 2011. Printre giganții care își împart piața de cloud se numără Amazon, Google, Microsoft, Barracuda Networks, Dropbox, etc. – fiecare cu „specializarea” sa de cloud.
Orice antreprenor (inclusiv din domeniul IT) cunoaște cât de greu se clădește și ce importanță are un brand într-o afacere – o marcă recunoscută pe piață, dar și investiții de timp, energie și bani pentru publicitate sau promovare. Marca joacă un rol important în strategia de marketing a oricărei companii și contribuie la consolidarea imaginii și reputației acesteia. Pentru unele companii, ea reprezintă chiar activul cel mai de preț.
Mulți dintre dumneavoastră ați visat să fiți antreprenori. Și poate, într-o zi, ați avut o idee grozavă pentru o afacere. Așa că ați făcut un parteneriat cu unul sau mai mulți amici pricepuți în domeniul respectiv și … ați creat un start-up. Antreprenor și start-up sunt două cuvinte în vogă. Se folosesc insistent la mai toate conferințele și întâlnirile de profil, unde se subliniază că orice start-up trebuie gândit în detaliu şi în perspectivă - de la concept, modele de afaceri, finanţare, dezvoltare și până la cum să folosiți SEO și social media – totul, în scopul obţinerii succesului.
Deseori, programatorii români și companiile software sunt insuficient familiarizați cu unele noțiuni de bază privind dreptul de autor – noțiuni ce îi pot ajuta substanțial în activitatea lor. Din experiența noastră, am ales câteva aspecte care ni se par mai relevante. Bineînțeles, lista rămâne deschisă, dar cele de mai jos pot fi un bun început.
Putem avea de-a face cu date personale în activitatea noastră? Ce implică? Sunt întrebări legitime pentru un dezvoltator de aplicații mobile. Și aceasta, deoarece colectarea acestor date a devenit un fenomen inerent lumii digitale și un subiect din ce în ce mai controversat odată cu evoluția aplicațiilor mobile. De asemenea, subiectul este cu atât mai de interes cu cât, în viitor, se prefigurează o înăsprire a sancțiunilor pentru nerespectarea legislației datelor cu caracter personal.
Atunci când vorbim despre externalizarea procesului de dezvoltare a unui program/aplicație software de către o companie (Client) către un dezvoltator software (Dezvoltator) - relație de outsourcing -, unul dintre cele mai mari riscuri juridice este legat de proprietatea intelectuală (IP). IP înseamnă drepturi de autor, mărci, desene industriale, brevete, secrete de comerț, know-how, schițe, etc. și poate îmbrăca cele mai diverse forme (baze de date, coduri-sursă, logo, interfața grafică, notițele dintr-o agendă, etc.).
Creșterea fără precedent a utilizarii telefoanelor cu sistem de operare Android, a iPhone-urilor și tabletelor, a determinat companiile să investeasca resurse în aplicații software create special pentru dispozitivele mobile. În acest context, piața aplicațiilor mobile devine din ce în ce mai dinamică și mai profitabilă (atât pe segmentul entertainment, cât și pe cel business) - potrivit unui raport al Gartner, va valora 74 miliarde de dolari, în 2016.
