Silviu Dumitrescu

jOOQ este o bibliotecă Java, folosită pentru maparea bazelor de date. API-ul astfel rezultat este domain-specific (DSL), reprezentând o abstracție construită pe modelele relațional și obiect orientat (ORM) ale bazelor de date. jOOQ nu reprezintă un nou limbaj de interogare ci un instrument de construire a clauzelor SQL din obiecte jOOQ generate din baza de date. jOOQ folosește JDBC pentru apelurile la resursa bazei de date. Deși jOOQ nu are atâtea funcționalități precum ORM-urile (spre exemplu: managementul stărilor entităților, moștenire, interogări polimorfice, etc.), acesta permite crearea de interogări complexe ce implică reuniuni, alias-uri, select-uri imbricate sau joncțiuni complexe, adică acoperă funcționalitatea extinsă SQL.

Citeşte mai mult

Vom începe acest articol cu câteva considerente generale despre securitate. Astfel, scopul securizării calculatoarelor este acela de a proteja informațiile existente pe acestea de furt, de corupere sau dezastre naturale. Securitatea trebuie înțeleasă ca o măsură de compromis. De exemplu, cea mai bună metodă de a face o aplicație complet securizată în Internet este să nu o conectăm la Internet. Unul dintre aspectele importante ale securității este confidențialitatea, care reprezintă ascunderea surselor de informații.

Citeşte mai mult

În continuarea articolului din numărul trecut vă supunem atenției crearea unor servicii web REST care interacționează cu date persistate. Pentru început vă oferim o introducere în JAXB. Java Architecture for XML Binding este un standard Java ce definește modul în care obiectele Java sunt convertite în și din XML. El folosește o colecție de mapări standard și definește un API pentru citirea și scrierea obiectelor Java în și din XML.

Citeşte mai mult

O aplicație client poate accesa resurse distribuite aflate la distanță. Există mai multe modalități de accesare a acestor resurse, dar poate cea mai portabilă este cea a serviciilor web. În acest articol vom aduce în discuție serviciile REST (Representational State Transfer), servicii autodescriptive, moderne, cu un API Java ce are evoluție spectaculoasă în ultimele versiuni ale platformei Java Enterprise.

Tabelele reprezintă unul dintre cele mai puternice instrumente folosite în JavaFX pentru afişarea datelor, suportând următoarele acţiuni:

• Reordonarea coloanelor afişate de către utilizator,
• Sortarea multiplă a coloanelor,
• Redimensionarea,
• Factories de celulă pentru customizarea conţinutului celulei.
Mai multe clase din JavaFX SDK API sunt folosite pentru reprezentarea datelor în formă tabelară.
Citeşte mai mult

În articolul din acest număr vă aducem din nou în atenție provocări tehnologice din lumea JavaFX. În articolul al doilea vom discuta despre concurență şi data binding. Pachetul javafx.concurrent gestionează codul multifir al interacțiunii cu UI-ul şi asigură că această interacțiune are loc în firul corect. Pachetul constă din interfața Worker şi două clase de bază Task şi Service, ambele implementând interfața Worker.

Citeşte mai mult

M-am uitat la ceas. 21.15, afară e întuneric beznă. Brrr! Vine toama. Cât ține? Enorm...Până la primăvară. Pentru zile cețoase și reci, pentru cei care simt nevoia de studiu și perfecționare,voi aduce în atenție un topic nou, neabordat de mine în articolele anterioare, JavaFX. Sper că prin aceasta să trezesc interesul cititorilor revistei pentru această tehnologie, pe care o consider cu adevărat remarcabilă.

Voi începe această recenzie prin a clarifica ce este Maven. Conform site-ului oficial: http://maven.apache.org, Maven, care este un produs Apache, reprezintă un instrument de gestiune a unui proiect software. Gestiunea cuprinde construirea, raportarea şi documentarea unui proiect, bazându-se pe conceptul de POM (Project Object Model). Un POM este unitatea fundamentală de lucru în Maven şi este de fapt un fişier XML, ce conţine informaţii despre proiect şi detaliile de configurare, folosite în construirea proiectului.

Citeşte mai mult

Problema concurenţei este legată de evoluţia sistemelor de operare şi din dorinţa de creştere a performanţelor aplicaţiilor. Sistemele de operare moderne au mai multe task-uri de executat în acelaşi timp. Deseori numărul de task-uri este mai mare decât numărul de procesoare. Pentru a rezolva această problemă, sistemul de operare îi alocă fiecărui task un interval de timp pentru a rula pe procesor. Când timpul a expirat task-ul este în mod forţat scos de pe procesor şi un alt task are şansa de a fi executat.

Citeşte mai mult

Voi începe această recenzie printr-o scurtă trecere în revistă a conceptelor legate de bazele de date nerelaţionale, concepte care au dus la apariţia limbajelor NoSQL (Not Only SQL). Bazele de date relaţionale reprezintă încă, cel mai răspândit model de baza de date, raportat la numărul de aplicaţii ce îl folosesc. Acest model aduce o serie întreagă de constrângeri, cunoscute în special drept constrângeri de integritate, dar aduce anumite reguli pentru eliminarea redundanţei sau creşterea încrederii, acestea fiind cunoscute ca forme normale. Ceea ce am amintit până aici reprezintă punctul forte, pe care majoritatea dezvoltatorilor de aplicaţii îl şi urmăresc.

Numărul acesta al revistei Today Software Magazine apare într-un moment în care lumea se întoarce din vacanţă, are energie, poftă de a cunoaşte şi de a se perfecţiona. Tocmai de aceea nu voi dezamagi cititorii revistei şi implicit ai recenziilor mele, alegând un subiect captivant. Cartea Java SOA Cookbook de Eben Hewitt se adresează cu adevărat dezvoltatorilor şi arhitecţilor cu un grad de experienţă. Cei mai puţin experimentaţi pot găsi, totuşi, repere despre nivelul la care ar trebui să ajungă arhitecturile cu care lucrează.

Citeşte mai mult

Această recenzie este despre un subiect foarte popular în zilele noastre, în lumea dezvoltatorilor de aplicaţie, aplicaţiile Android. Mulţi clienţi, precum aplicaţiile pe dispozitivele mobile, folosesc această platforma. Dispozitivele mobile pot fi folosite drept clienţi thin într-un browser web, dar în această recenzie vom introduce acele elemente care transformă dispozitivele mobile într-o platformă, în care putem dezvolta şi rula aplicaţii de sine stătătoare.

Citeşte mai mult

Serviciul de mesagerie oferit de Java şi arhitecturile asociate reprezintă o alternativă la metodele de comunicare clasice şi arhitecturile asociate, precum RPC şi sitemele distribuite. Gradele de încredere, flexibilitate, extensibilitate şi modularitate ale unei aplicaţii sunt mult mai mari prin folosirea acestor arhitecturi decât în cazurile clasice, anterior amintite.

Cartea pe care v-o supun atenţiei face parte din acea serie de cărţi care au un impact imediat asupra cititorului. Accentul este pus pe latura practică. Conceptele teoretice sunt introduse gradual, de la noţiuni cu caracter general până la lucruri de fineţe şi best practices,dar particularitatea cărţii constăînfaptul că ele sunt integrate imediatîntr-o aplicaţie care are numeroase funcţionalităţi şi care este, la rândul ei, dezvoltată treptat pe tot parcursul materialului.

Cartea pe care v-o supun atenţiei, intitulată „RESTful Web Services Cookbook” de Subbu Allamaraju, arhitect la Yahoo, face parte dintr-o categorie specială. Ea prezintă un ghid complet pentru scrierea şi consumarea serviciilor web REST, într-un mod independent de limbaj. Aceasta constituie o mare provocare. Din punct de vedere al conceptelor introduse este un material cuprinzător, iar provocarea vine în a găsi care sunt limitele unui anumit mediu de programare în a le implementa.

De-a lungul timpului, în lumea dezvoltatorilor de software, s-au evidenţiat câteva cerinţe fundamentale precum nevoia de distribuţie, tranzacţionalitate sau portabilitate a aplicaţiilor. Limbajul Java a susţinut în permanenţă aceste tendinţe, iar platforma enterprise, este poate modelul cel mai bun de reflectare a lor. Din păcate, implementarea tendinţelor a creat numeroase probleme printre care viteza, securitatea sau încrederea.

Citeşte mai mult

Această recenzie va fi un pic altfel. Cartea pe care o voi descrie este “un clasic”. Pentru ea voi scrie… altfel. Este, dacă-mi permiteţi, prima mea mare dragoste informatică. De când mă ştiu sunt pasionat de informatică. Legăturile mele cu acest domeniu al ştiinţei şi tehnologiei au rădăcini în găsirea algoritmilor de rezolvare a problemelor matematice, dar nu numai. Poate că le-am pus în valoare atunci când am intrat la liceul cu profil informatic, dar atractivitatea a fost, aşa precum am spus, mult mai veche.

OSGi este acronimul pentru “Open Services Gateway inițiative” şi reprezintă un framework ce defineşte un modul dinamic de sistem pentru Java. Originile framework-ului se află undeva la începutul anilor 2000. Tipul de tehnologie pe care OSGi-ul îl foloseşte, deşi se bazează pe Java, este relativ diferit faţă de ceea ce ştiam până acum: programarea orientată pe obiecte sau, mai încolo, în enterprise, programarea orientată pe componente.

De-a lungul timpului modul în care erau stocate datele a creat numeroase probleme. În cazul dezvoltatorilor de aplicaţii, acestea privesc interacţiunea cu baza de date, partea de organizare a datelor la nivelul modulului de persistenţă fiind mai puţin importantă pentru un dezvoltator de soft (ex: schemele relaţionale, ierarhice, reţea, semantice etc). La nivelul performanţei interacţiunii se puneau două probleme importante: scăderea timpului de răspuns şi creşterea gradului de încredere în datele conţinute în baza de date.