OSGi este acronimul pentru “Open Services Gateway inițiative” şi reprezintă un framework ce defineşte un modul dinamic de sistem pentru Java. Originile framework-ului se află undeva la începutul anilor 2000. Tipul de tehnologie pe care OSGi-ul îl foloseşte, deşi se bazează pe Java, este relativ diferit faţă de ceea ce ştiam până acum: programarea orientată pe obiecte sau, mai încolo, în enterprise, programarea orientată pe componente.

În 2013 industria software crește cu 6%, aproape dublu față de 2012. Dincolo de asta, vom fi martorii unui punct de cotitură în era digitală. Un potențial conflict militar în sud-estul Asiei între China și Japonia, amplificarea tensiunilor din Orientul Mijlociu pe fondul programului nuclear iranian, destrămarea zonei Euro sau incapacitatea administrației de la Washington de a-și redresa deficitul sunt doar câteva din motivele valide pentru care triskaidekafobia (frica de numărul 13) să arunce într-un con de umbră oportunitățile prin care 2013 poate deveni un an mai bun, cel puțin din punct de vedere tehnologic.

În ultimele trei luni am citit mult despre ce înseamnă growth hacking pentru un startup. În cazul UseTogether (startup-ul la care lucrez acum) intuiam că împărțirea task-urilor în marketing și programare nu funcționează destul de bine. Eram în căutarea unei soluții pentru această problemă când am întâlnit termenul de growth hacking. Growth hacking se aplică startupurilor, așa că voi începe prin clarificarea definiției de startup = “high growth, technology oriented company”, deci vorbim despre companii care au capacitatea de a se extinde foarte rapid atât geografic cât și ca număr de utilizatori (până la milioane), de exemplu: Dropbox, Instagram, Pinterest, (care sunt în vogă acum).

Publicat în Numărul 9 Citeşte mai mult

Cred că deja multa lume a devenit obosită de ceea înseamnă time management. Din acest motiv vreau să reformulăm puţin problema. Când zicem Time Management de fapt ne întindem o capcană. Oricât de relativ ar fi timpul, în realitatea personală o zi va avea 24 de ore indiferent că simţim ca ele trec repede sau trec uşor. În consecinţă ne luptăm cu o problemă falsă, pentru că nu este vorba de managementul timpului, de planificări şi de calendare.

- Mamut preistoric ce ești, extincția te paște! Trebuie să fii flexibil, să te adaptezi... Gogu se încinse, era un subiect care îi plăcea și pe care îl dezbătuse de multe ori cu Șefu’, așa că acum era foarte sigur pe el.
- No, nu-i chiar așa, că uite că și mamuții îs agili. Nu i-ai auzit pe-ăia cu evenimentul? ...even mammoths can be Agile, așa îi zice.
- Lasă-mă frate cu de-astea, acu’ toată lumea e șmecheră și știe Agile, mă lași?! Habar n-au!

Recunoscut ca un centru IT important în regiune și cu tradiție în domeniul tehnic, Clujul se dovedește a fi un mediu favorabil pentru apariția unui cluster inovativ. Și cum în ultima perioadă clusterele sunt văzute ca un motor pentru dezvoltarea regională și inovare, clusterul CLUJ IT format recent se bucură atât de atenția comunității IT, cât și cea a autorităților.

Asociaţia Identitate Culturală Contemporană (AICC) s-a născut în 2012, dintr-o dorinţă de a lupta împotriva stereotipurilor asociate României şi de a arăta că trăim într-o ţară firească. De altfel, “firescul” este conceptul pe care membrii ONG-ului îl invocă cel mai des în discuţiile despre necesitatea proiectelor derulate de ei. Demersurile lor ar putea fi traduse ca o încercare de a demonstra că România nu e ţara “altfel”, “În care totul este posibil”, ci o ţară “firească”, normală.

Publicat în Numărul 9 Citeşte mai mult

Când un nou lider este numit pentru o organizație, schimbarea are loc aproape invariabil, deoarece Consiliul de Administrație a stabilit că acest lucru este necesar pentru a îndeplini potențialul companiei. Aici, în primul dintr-o serie de trei articole, Martin Mackay, recent numit în funcția de CEO al Grupului Neverfail, explorează un cadru pe care il utilizează pentru a răspunde la provocarea schimbărilor de conducere.

O întrebare importantă pentru orice istorie este: cum a început totul? Din păcate, rareori se poate da un răspuns punctual și exact, pentru că istoria are tendința să fie, mai degrabă o desfășurare continuă de evenimente și influențe, de perspective subiective și istorii mai mici și paralele. Pentru IT-ul clujean lucrurile stau în mare măsură la fel.

Unul dintre primele lucruri pe care le afli atunci când citeşti un articol sau o carte despre gestiunea proiectelor din IT este acela că proiectele informatice se deosebesc foarte mult de toate celelalte proiecte. Chiar și atunci când subiectul principal este legat de gestiunea proiectelor în general, se fac referiri directe cu privire la ineficienţa anumitor metode atunci când avem de-a face cu proiecte software. Din păcate nu este întotdeauna explicat în ce costau acele deosebiri şi se insistă mai degrabă pe a descrie soluţii, mai mult sau mai puţin eficiente.

Publicat în Numărul 8 Citeşte mai mult