Design Thinking
Probabil că ați auzit vehiculându-se acest termen prin birouri, l-ați întâlnit în unele articole sau ați auzit o dezbatere TED despre Design Thinking. Ce este Design Thinking?
Probabil că ați auzit vehiculându-se acest termen prin birouri, l-ați întâlnit în unele articole sau ați auzit o dezbatere TED despre Design Thinking. Ce este Design Thinking?
Nu trebuie să fii un designer ca să-ți îmbunătățești standardele de viață. Cu toții avem probleme în activitățile noastre de zi cu zi. Toți căutăm noi moduri de a face față acestora și soluții care ne economisesc timp și resurse. Ca atunci când trecem prin traficul de dimineață ca să ajungem la serviciu sau când încercăm să ne planificăm evadările de weekend. Ca UX Designer, am învățat că principiile pe care le folosesc la job în fiecare zi îmi pot folosi în aceeași măsură și în viața personală. Aplicându-le zi de zi, găsesc soluțiile optime. Poți să aplici principiile de design în fiecare aspect al vieții tale, iar unul din cele mai importante și mai folositoare este Design Thinking.
Nu pot să zic că sunt expert în design thinking. Noi doi am avut doar două întâlniri în plan profesional. Am condus însă destul de multe ateliere pe tema generării de idei, unde am acumulat și eu ceva experiență, relevantă și în tema design thinking. Prima “întâlnire” a avut loc la firma unde lucram atunci. Scopul propus al atelierului a fost găsirea a noi domenii de utilizare pentru un dispozitiv dezvoltat pentru monitorizarea motoarelor electrice de mare putere. Dispozitivul respectiv a fost dezvoltat de către una dintre clienții firmei. Atelierul a fost condus de o persoană experimentată, venită special pentru asta din Germania. Am lucrat două zile și am trecut prin toate punctele din meniu: am definit value propositions, am făcut sales pitch, am căutat success factors, am întocmit user journeys, personas și așa mai departe. Am desenat imagini frumoase, am folosit post-it-uri colorate de toate formele și dimensiunile, am completat tabele uriașe, am discutat ore în șir și așa mai departe.
AutoBook a fost prezentată pentru prima dată la Innovation Lab în 2015, program dezvoltat în cadrul companiei Endava. Ulterior, în luna noiembrie 2017, aplicația a câștigat locul 3 în cadrul acestui program. Simplu, utilitatea aplicației este că te ajută să suni șoferul unui autoturism valorificând numărul de înmatriculare a mașinii. Aplicația este disponibilă în Play Store, existând momentan doar varianta pentru Android.
Ne apropiem de finalul de an și așteptăm anunțurile legate de startupurile din primăvara viitoare. Vom începe anul viitor cu Startup Weekend Cluj, la început de Martie, apoi vom continua cu hackathonul Innovation Labs. Vom avea și evenimente de nișă, precum hackathonul Cluj.AI și evenimentul de inovare FreshBlood. Va fi o primăvară plină, dar până atunci, să aruncăm o privire la startupurile IoT din România.
Una din tehnologiile cele mai în vogă, introdusă în ultimii ani, Voice Search, are creșterea cea mai mare de pe piaţă la nivel global. Creșterea ține cont de faptul că anul trecut, potrivit Google, 20% dintre toate interogările au fost pe bază de voce. Comenzile vocale se fac pe smartphone, iar cum Google trece acum la mobile index este ușor de înţeles de ce sunt atât de importante într-o lume digitală care are în centru telefonul mobil.
Prima decizie ce trebuie luată în aplicarea proiectelor, indiferent de mediul de dezvoltare sau tehnologie, se referă la selectarea metodologiei optime de dezvoltare care ar trebui folosită. Această temă beneficiază de o atenţie progresivă. Multe articole se întreabă dacă nu cumva creativitatea programatorilor este restricţionată de adoptarea unor pași standard ce trebuie urmaţi. Acest aspect este vital deoarece metodologia aleasă determină modul de desfășurare a proiectului. Cele mai cunoscute metodologii sunt Waterfall și Agile. Deși SAP dispune de ASAP pentru implementarea ERP în dezvoltarea de software , Waterfall și Agile sunt și ele populare. Articolul se va concentra pe modul în care alegem cea mai bună variantă pentru universul SAP.
David Allen pornește în cartea sa ”Getting Things Done” de la o premisă simplă : productivitatea este direct proporțională cu abilitatea noastră de a ne relaxa. Când ne simțim copleșiți de cât de multe trebuie să facem, este greu să ne păstrăm atenția asupra direcției în care viața noastră personală și profesională ne-am dori să o ia. De aceea, este important să ne planificăm sarcinile zilnice, înainte de a lucra la obiectivele de lungă durată ale vieții noastre. Am descoperit GTD – David Allen, o abordare de ”jos în sus” a productivității. Scopul este de a stabili un sentiment de confort și de control asupra muncii, de a ne ajuta să ne ordonăm cât mai bine sarcinile zilnice, pentru a avea ”spațiu” de concentrare și pe obiectivele mari.
Experiența recentă a unui client de-al nostru, din domeniul IT confruntat cu incapacitatea de plată a unor parteneri comerciali, ne-a arătat că insolvența este un risc cunoscut de prea puțini și gestionat corect de și mai puțini. De-aici și ideea acestui articol, de a vă împărtăși câteva din situațiile practice cu care ne-am confruntat în procedurile de insolvență, privind în special relația cu creditorii din domeniul IT. Despre particularitățile debitorilor din domeniul IT vom vorbi poate cu o altă ocazie. Pentru creditori, preocuparea principală va fi evident să-și recupereze creanța. De cele mai multe ori, ei nu își dau seama că primul pas către recuperare este conservarea creanței prin înregistrarea ei în tabelul de creanțe, în termenul prevăzut de lege.