Sorin, ne cunoaștem de mai mult timp! Ești un bun programator, care, de câțiva ani, conduci BoatyardX România. Spune-ne câteva cuvinte despre tine și hobby-urile tale.

Sorin Bob: Salut Ovidiu, ai dreptate, ne cunoaștem de peste zece ani, din perioada în care amândoi lucram la Nokia. Așa cum ai spus, am început ca programator acum mai bine de cincisprezece ani. A fost o perioadă în care m-am format profesional în acest domeniu și în care am învățat foarte multe lucruri. Odată cu experiența câștigată în domeniu, am început să ocup diverse roluri în zona de leading și, ulterior, în cea de management. În ultimii cinci ani am ocupat roluri cheie în conducerea câtorva companii internaționale de IT ce aveau centre de dezvoltare în Cluj. De aproape doi ani, sunt general managerul companiei BoatyardX.

Publicat în Numărul 103 Citeşte mai mult

Am văzut în articolul precedent cum putem avea Un termostat IoT pe roți. Soluția inedită a fost aleasă în lipsa unui releu care să controleze centrala. În articolul de față expunem varianta în care vom folosi un releu real pentru controlul centralei. Îl vom utiliza într-o soluție inițială practică, după care o vom dezvolta pentru a avea un termostat complex ce va avea un senzor de temperatură performant, va afișa temperatura pe un ecran led și va putea fi controlat de la o telecomandă. Adăugăm că funcționarea centralei va fi semnalată de un semafor.

Publicat în Numărul 103 Citeşte mai mult

Comunitatea de investitori de tip business angel din România este într-o creștere vibrantă. Pe baza activității sporite pe care am monitorizat-o anul acesta, putem spune că 2020 a fost, într-adevăr, anul investițiilor îngerilor din România. Investițiile de tip angel în România au crescut semnificativ în ultimii ani, de la doar câțiva investitori și o rețea locală din țară. Astăzi suntem în legătură cu 14 rețele/organizații active pentru business angels, numărând peste 250 de investitori, majoritatea situate în marile orașe ale României.

Publicat în Numărul 103 Citeşte mai mult

Care sunt factorii care determină productivitatea unei echipe în circumstanțele actuale? Colaborarea virtuală poate fi la fel de eficientă ca aceea în persoană? Facilitarea ședințelor sau a sesiunilor bazate pe cooperare de către un expert ajută echipele să lucreze mai bine împreună, determinând eficientizarea proceselor zilnice. Facilitarea este una dintre cele mai importante abilități de care are nevoie fiecare echipă care funcționează cu cel puțin un membru care lucrează de la distanță. Cererea pentru această abilitate unică este în creștere, deoarece duce la crearea o structură și un mediu care ușurează colaborarea echipelor.

Publicat în Numărul 103 Citeşte mai mult

Ne-a făcut plăcere să discutăm cu invitații noștri la evenimentul de lansare TSM 102 din decembrie despre mobilitatea pe căile ferate. Alături de noi au fost:

• Tudor Arsenescu - Capability Lead @ Accenture Industrial Software Solutions
• Cătălin Goban - Head of Department Engineering Systems Vision @ Bosch

Publicat în Numărul 103 Citeşte mai mult

Cu siguranţă că mulți dintre noi suntem mai mult sau mai puțin familiarizați cu teoria “Piramidei de nevoi a lui Maslow”. Teoria expune cele cinci nevoi fundamentale ale fiinţei umane, într-un model piramidal. Fără a intra în foarte multe detalii, Abraham Maslow clasifică nevoile după cum urmează: nevoi fiziologice, nevoi de securitate, nevoie de afecţiune şi apartenenţă, nevoia de stimă de sine şi nevoia de auto-actualizare/auto-realizare.

Horea, coordonezi echipa de R&D ComplyAdvantage din Cluj-Napoca, spune-ne câteva cuvinte despre tine.

Sunt la bază un inginer software de generația a doua. Tatăl meu este și el programator și mi-a insuflat aceasta pasiune pentru științe exacte, pentru sisteme software care rezolvă probleme reale.

Lucrez în domeniu de aproape 20 de ani, din care mai bine de jumătate i-am petrecut construind echipe care dezvoltă produse și soluții fintech.

Părintele teoriei stresului, Hans Selye, demonstra încă din anii 1970 că rezistența omului la diverși stresori, și implicit calitatea vieții sale, depind, într-o manieră fundamentală, de energia de adaptare specifică fiecărui om [1].

Publicat în Numărul 102 Citeşte mai mult

Recunosc că filmul The Social Dilemma mi-a dat de gândit și mi-a inspirat acest articol. Nu insist pe subiectul filmului, pentru că bănuiesc că mulți dintre cititorii revistei îl cunosc. Oricum, știam cu toții și înainte de a vedea acest film, că noi, oamenii, suntem urmăriți, analizați și „tranzacționați” de marile companii IT, cu ale lor super-computere și algoritmi inteligenți. Mai pe scurt: noi suntem “produsul” râvnit de aceste companii.

De obicei, cea mai lungă etapă a unui proiect, ce implică cel mai mare număr de oameni este execuția. Cea mai mare provocare este atingerea succesului în această etapă, deoarece, la nivel de gestiune de proiect, totul depinde de competențele managerului, de structura organizației, de monitorizarea progresului și de practicile ce sunt parte a culturii organizaționale (Kendra & Taplin, 2004). În timp ce competențele și monitorizarea progresului sunt dependente doar de persoană, fiind controlabile, structura organizației și cultura organizației sunt ample și mai dificil de gestionat. În acest articol, dorim să oferim soluții pentru a depăși aceste limitări.