Bosch Future Mobility Challenge (BFMC) a evoluat de la un hackathon local inițiat de către Centrul de Inginerie Bosch din Cluj la un program de dezvoltare pe termen lung, devenind unul dintre cele mai mari concursuri de acest fel organizat de Bosch la nivel global. La baza concursului stau trei concepte principale: Implicarea studenților într-un proiect practic, de echipă și multidisciplinar; Promovarea companiei Bosch ca lider în domeniul automotive; Atragerea de noi talente în domeniul conducerii autonome și către companie.

Publicat în Numărul 144 Citeşte mai mult

O tehnologie disruptivă reprezintă impactul iminent și emergent pe care îl are această nouă tehnologie, în sensul că aceasta poate schimba în mod radical modul în care sunt luate în considerare scenariile existente. Pentru a interpreta acest efect disruptiv care ar putea apărea, trebuie să ne referim nu numai la inovația care a produs acest efect „disruptiv”, ci și la tendințele care se manifestă prin prezența și răspândirea lor iminentă pe piață. În acest fel, ne referim la aceste tipuri de schimbări ca fiind etape definitive ale unei societăți care se află într-o stare de schimbare radicală continuă.

Publicat în Numărul 144 Citeşte mai mult

Cât de actual mai este subiectul de software craftsmanship? Am discutat cu invitații noștri despre acest subiect dar și legătura ideală dintre business și echipele de dezvoltare pentru a avea un produs final ideal:

• Dan Avram - Deputy Director Retail Products @ Banca Transilvania,

• Szilard Antal - Head of Development @ BT Code Crafters,

• Alex Cioflică - Software Architect @ Betfair Development Romania,

• Daniel Pavăl - Cloud Solutions Architect @ BT Code Crafters,

• Roxana Mureșan - Software Architect @ Accenture Industry X,

• Ovidiu Mățan (moderator) - Fondator @ Today Software Magazine

Nu mai este mult până în 12 iunie când va avea loc conferința The Developers. Am profitat de lansarea revistei din această lună pentru a le lua un scurt interviu la trei dintre keynote speakerii de anul acesta.

Articolul prezent ilustrează principiile care guvernează marile companii recunoscute la nivel mondial pentru inovația lor în domeniul tehnologic și pentru impactul pe care îl au asupra vieții noastre de zi cu zi: Apple, Google, Netflix, Amazon, Spotify etc. Modelul pe care îl adoptă aceste companii – „Product Operating Model” nu reprezintă un proces sau o metodologie de dezvoltare a produselor software, ci presupune o abordare conceptuală, organizată în jurul livrării de valoare pentru clienți.

Publicat în Numărul 143 Citeşte mai mult

Modul în care construim aplicații software a evoluat din 1995, când a fost introdus pentru prima dată Java, ca limbaj de programare. Am progresat de la utilizarea monoliților, la microservicii și, în ultimii ani, la serverless. Cu toate acestea, aceste schimbări aduc, de asemenea, noi provocări, cum ar fi timpul de pornire rapid și instant peak performance, esențiale pentru dezvoltarea aplicațiilor software. Pentru a aborda aceste provocări, Java a introdus Native Images.

Deși în zilele noastre BPM și BPMN nu mai sunt concepte noi, ar putea fi mai puțin simplu pentru cei nou veniți să se angajeze într-un efort de proiectare, dezvoltare și implementare de sistem. Acest articol oferă o introducere practică în acest subiect concentrându-se și pe livrabilele unui stack Java într-un context modern containerizat. Câteva din platforme BPM bazate pe Java sunt discutate din mai multe perspective.

Publicat în Numărul 143 Citeşte mai mult

Dacă privim istoria de acum 200 de ani a căilor ferate, nimeni nu le poate contesta forța motrică uriașă prin care au modelat societatea într-un mod remarcabil. Căile ferate au fost nu doar simple mijloace de transport, ci și adevărate motoare ale progreselor de natură tehnologică și economică.

Odată cu eliminarea granițelor în cadrul Uniunii Europene, mobilitatea persoanelor și a bunurilor a atins niveluri semnificative, amplificând astfel și poluarea. În contextul schimbărilor climatice, în care sectoarele industriale sunt nevoite să se adapteze, transportul feroviar se distinge ca extrem de avantajos din punctul de vedere al consumului de energie poluatoare. Datele din 2018 arată că acest sector a contribuit doar cu 0,4% la totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE. Deși este predominant alimentat cu energie electrică, transportul feroviar consumă doar 1,9% din energia totală utilizată de sectorul transporturilor. În vederea atingerii obiectivului de neutralitate climatică până în 2050, UE consideră că transportul feroviar este un pilon central: are un puternic profil ecologic și oferă siguranța și confort.