PROGRAMARE
Ce știm că nu știm despre algoritmi? (II)
Informaticienii și-au dat seama rapid că unele probleme sunt dificil de rezolvat, indiferent de progresele tehnologice ale puterii de calcul. În analiza algoritmilor, notația Big O a devenit cel mai utilizat standard de măsurare a complexității și a fost introdusă în anii ‚70 de Donald Knuth, autorul celebrei cărți: The Art of Computer Programming. În general, notația Big O măsoară scenariul cel mai pesimist pentru modul în care crește timpul de execuție sau consumul de memorie în funcție de dimensiunea datelor de intrare. De exemplu, complexitatea algoritmului GCD este O(log(min(a, b)). Prin comparație, căutarea într-o arie cu n elemente are o complexitate O(n), deoarece numărul de pași - în cel mai rău caz - crește proporțional cu dimensiunea tabloului. Cu toate acestea, extragerea unui element din arie are o complexitate de O(1), presupunând că știm indicele elementului pe care îl căutăm. Programele „Hello world” au o complexitate constantă O(1), iar algoritmii Divide et Impera pot reduce complexitatea lineară O(n) la o complexitate logaritmică O(log n), deoarece nu toate subproblemele vor fi evaluate.
PROGRAMARE
Ce știm că nu știm despre algoritmi? (I)
Cred că noi, developerii, am început să uităm importanța algoritmilor care stau la baza fiecărei linii de cod pe care o scriem. Aceștia stau acum ascunși în spatele diverselor frameworkuri și librării pe care le folosim cu automatism prinși în taskurile zilnice, eludându-ne cu succes atenția. În acest articol, voi încerca să vă conving că diferența dintre succesul și eșecul unui proiect, dintre un software excelent și „technical debt” este de cele mai multe ori dată de abilitatea noastră de a clasifica problema din perspectiva algoritmilor, făcând mai întâi un pas în spate, pentru reflecție. Să pornim așadar de la definiție. Ce este un algoritm?
PROGRAMARE
Avem tehnologia. Putem găsi și utilitatea NFT-urilor?
În 1977, sonda Voyager 1 pornea într-o călătorie interstelară purtând cu ea o parte din amintirile, dorințele și aspirațiile noastre, toate criptate pe un disc de aur. Există mari șanse ca informația stocată pe acel disc să persiste în timp, mai mult decât orice alte date păstrate pe Pământ: o formă de aspirație a umanității de a atinge nemurirea. Acest disc poartă și o altă semnificație: ne aparține, este ceva terestru, ne poartă semnătura. Nemurirea și dreptul de proprietate, două forțe puternice ce ne modelează destinul ca societate din vremuri străvechi, au fost acum asimilate de tehnologie.
NUMĂRUL 149 - Development with AI
Design contribution
