ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 150
Numărul 149 Numărul 148 Numărul 147 Numărul 146 Numărul 145 Numărul 144 Numărul 143 Numărul 142 Numărul 141 Numărul 140 Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 24
Abonament PDF

„Cloud” – perspectiva contează!

Florin Asavoaie
DevOps
@Yonder



PROGRAMARE

Cloud este probabil unul dintre cei mai folosiți termeni în industria IT a acestui deceniu, dar ce înseamnă, de fapt, norișorul?

Încă de la începuturile ei, rețeaua "Internet" a fost reprezentată vizual, în diagrame, printr-un nor, arătând astfel faptul că ea este oferită ca serviciu, fără a dezvălui informații legate de implementarea tehnică, ea oferind doar o interfață de comunicare cu alte rețele. Iată în imaginea alăturată un exemplu de astfel de diagramă: avem mai multe elemente pe care le cunoaștem (firewall, web server, utilizatori - vezi fig . 1) și apoi un element care ne este oferit ca serviciu, așa cum am descris mai sus.

Acest element este Internetul, reprezentat printr-un norișor. Cei mai mulți utilizatori nu cunosc detalii despre cum funcționează Internetul ca rețea. Ei știu că au la dispoziție o interfață de accesare a lui (o rețea fără fir, un cablu de date etc.) și se pot folosi de el în activitățile de zi cu zi. Evident, aceasta este utilitatea serviciilor de Cloud pentru utilizatorii casnici.

Pe de altă parte, există și alte tipuri de utilizatori. Unul dintre partenerii noștri a dezvoltat o aplicație pentru organizații guvernamentale locale, pe care o numește "Government as a Service". Vânzările acestei aplicații se bazează, evident, pe magicul cuvânt "Cloud".

Angajații administrațiilor locale (pentru că lor le este destinată aplicația) au la dispoziție o aplicație web pe care o vor folosi intens în munca de zi cu zi, aplicație care le pune la dispoziție toate instrumentele de care au nevoie în serviciile pe care le oferă cetățenilor (ex. înregistrare de nașteri, decese, căsătorii și altele).

Aplicația va fi găzduită de către producătorii softului - tot ce au nevoie administrațiile locale este un computer pentru fiecare angajat, conectat la rețea. Putem spune că este un serviciu de tip Cloud, din punctul lor de vedere? Cu siguranță! Nu îi interesează prin ce firewall-uri trec conexiunile, unde și cum sunt stocate datele (cel puțin nu pe angajații de la ghișeu), nu trebuie să facă nici un fel de mentenanță la nici un fel de sisteme, nu au nici un fel de interacțiune cu nimic decât cu ceea ce au ei nevoie: instrumentele de procesare a datelor și evenimentelor de stare civilă. Mai pe scurt, se conectează la Cloud și fac treabă!

Putem spune același lucru despre firma care produce softul? Ce înseamnă Cloud pentru ei? Aplicația este, în mod evident, un produs al lor, ei oferă suport, fac mentenanță pe ea, știu exact cum funcționează fiecare bucățică, iar diagrama de arhitectură este una complexă. Dar, dacă ne uităm pe diagrame, ar trebui, totuși, să vedem câte un norișor. Ar trebui să existe un serviciu specializat de platformă de aplicații (PaaS). O săgeată țintește, pe diagramă, din mediul de dezvoltare al firmei (de ce nu, poate chiar de pe computerul programatorilor) direct către "Cloud". Codul scris de dezvoltatori ajunge direct într-un mediu gata pregătit. Nici programatorii, nici testerii, nici business analiști-i, nici nimeni altcineva nu este dependent de modul cum funcționează această platformă, ci doar de interfața pusă la dispoziție de prestatorul de servicii care oferă platforma (în general un set de API-uri). Analog, distribuitorul de platformă poate avea un distribuitor de infrastructură (IaaS), și tot așa.

De asemenea, nu este neapărat ca tot acest lanț sa fie extern, se poate ca aceste servicii să fie oferite pur și simplu de un alt departament al aceleași companii. De exemplu "băieții de la IT" oferă partea de Infrastructură, o echipă de "devops" oferă partea de platformă, iar programatorii își văd liniștiți de treaba lor.

Când vorbim despre servicii de tip "Cloud" ne gândim, din punctul de vedere al furnizorului, la atribute cum ar fi:

  • Agilitatea - posibilitatea de a putea realoca resursele de care dispunem. Dacă o municipalitate are licență de software pentru 10 utilizatori, poate șterge sau dezactiva contul unui angajat care a ieșit la pensie și crea unul nou.
  • Existența unei API - ne putem crea programatic noi instanțe de platformă.
  • Reducerea și controlul costurilor - prin faptul că știm exact pe ce plătim banii: număr de utilizatori activi, procesor consumat, memorie consumată.
  • Independență față de locație geografică - ne putem conecta de la birou, de acasă sau din biroul unui client la care ne aflăm.
  • "Multitenancy" - nu avem nevoie de câte un server separat pentru fiecare client în parte, toți rulează pe aceeași aplicație.
  • Fiabilitate și elasticitate - ne putem aloca singuri resurse în timp real, la nevoie.

O situație interesantă apare atunci când avem un soft care are funcționalitate asemănătoare cu cea a unui Cloud dar rulează pe o infrastructură care nu este "cloud-like", multe din atributele descrise mai sus fiind emulate prin diverse soluții auxiliare, în cadrul aplicației. Putem vorbi, în acest caz, despre "Cloud"? Este suficient ca o aplicație să fie desenată în diagramele beneficiarilor serviciului ca pe un norișor ca să fie "cloud-based"? Eu consider că nu! Da, este oferită "as a service" dar dacă partea de scalabilitate lipsește (și este nevoie ca ea să fie implementată la toate nivelele!), atunci aplicația nu va putea susține perioade neașteptate de trafic mai mare, nu vom putea discuta despre o reducere a costurilor dacă nu putem scala automat resursele la nevoile curente. La fel și cu celelalte atribute care ajută la definirea unui "nor".

Așadar, în funcție de perspectiva din care privim lucrurile (beneficiar vs. furnizor de servicii) și de specificul unui proiect, acest cuvânt poate avea mai multe semnificații, deci să nu ne lăsăm păcăliți de nori falși care nu aduc ploaia atât de necesară de funcționalitate de care are nevoie recolta noastră!

În aceeaşi ediţie ... (24)

▼ TOATE ARTICOLELE ▼

NUMĂRUL 149 - Development with AI

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • P3 group
  • Ing Hubs
  • Cognizant Softvision
  • Colors in projects