ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 144
Numărul 143 Numărul 142 Numărul 141 Numărul 140 Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 14
Abonament PDF

Istoria IT-ului clujean: Ford și Șincai

Marius Mornea
Software Engineer și fondator al Mintaka Research



DIVERSE


Am ales două nume din istorie, pentru a încerca să ofer o soluție unei probleme foarte actuale în IT-ul clujean. Problema discrepanței între cererea mare și oferta scăzută de resurse umane.

Începem cu Henry Ford, responsabil de invenția linei de asamblare, dar mai ales a câtorva politici de HR revoluționare pentru perioada în care au apărut. Practic, ca orice om de afaceri, a încercat să crească productivitatea apelând la îmbunătățiri, în primul rând la procesul de fabricație. Într-o industrie nouă (Ford a înființat compania în 1906, la 17 ani de la patentarea motorului pe benzină de către Karl Benz), Ford a optimizat timpul de producere a unei mașini de la 12 ore jumătate la o oră și 33 de minute, prin invenția liniei de asamblare mobilă și a conceptului de producție de masă.

Deși aceste inovații i-au permis să crească de la o producție anuală de 18.000 unități, la peste un milion, în doar 10 ani, efectul asupra angajaților a fost unul dezastruos, rata de demisii fiind foarte mare. Accelerată și de creșterea ponderii proceselor automate, care scădeau și mai mult cererea de personal. Demisiile constante au crescut foarte mult costurile de angajare, au introdus întârzieri cauzate de cursuri de pregătire și au atins limita de resurse umane a pieței destul de repede.

Soluția a fost simplă, în 1914, Ford a dublat salariul de la 2,5$ la 5$ pe zi, a scăzut cu o oră ziua de lucru la 8 ore și a introdus conceptul de profit-sharing, prin care angajații puteau să își cumpere propria mașină în 4 luni de muncă. În același timp a modificat radical strategiile de angajare, concentrându-se pe achiziția de talente, noile salarii i-au permis să aleagă cei mai buni mecanici din piață. Deși opinia publică internațională, de la sindicate la aristocrația europeană, a fost șocată de această abordare și au inventat termenul de "fordism" pentru a descrie strategia de producție de masă, motivată de consumerism și salarii mult peste media din piață, strategia a dat roade și demisiile au scăzut, productivitatea a crescut, iar costul per mașină a scăzut la nivelul la care cei ce produceau mașinile au devenit și piața țintă. În scurt timp Ford producea 50% din automobilele din SUA, 40% din UK și din 200 de competitori, doar 17 au făcut față strategiei lui Ford.

Acest model de succes bazat pe optimizarea eficienței și loializarea talentelor printr-un pachet salarial atractiv, a fost considerat responsabil pentru crearea unei noi clase sociale și a transformat industria auto dintr-o nișă specializată într-una de masă. Problema este că pe termen lung a dus la falimentul celor care nu au adoptat modelul, și la o segregare mai mare a claselor sociale în raport cu veniturile. Prin urmare, să arunci cu bani în angajați este o soluție de moment și limitată ca eficiență pe termen lung. Acest lucru poate fi observat și în piața IT locală.

Gheorghe Șincai a ales o altă abordare. Reprezentant al Scolii Ardelene, se confrunta cu problema recunoașterii drepturilor poporului român în Transilvania și a fost unul dintre responsabilii emancipării naționale prin înființarea învățământului românesc. Practic burghezia română transilvăneană încearcă la 1791 să capitalizeze pe ultimul deceniu, în care a obținut acces la educație, atât înaltă (Roma și Viena), cât și înființarea de școli locale, prin mișcări politice (vezi eforturile lui Ioan Bob și Inocențiu Micu-Klein, de obținere a drepturilor în schimbul unirii bisericilor cu Roma) sau revolte (vezi efectele răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan), și să obțină drepturi egale cu celelalte trei națiuni, prin memoriul Supplex Libellus Valachorum.

Citând din Wikipedia: " izolată prin refuzul rezolvării memorandumului, prea slabă economic și politic pentru a iniția o mișcare revoluționară, burghezia română se concentrează într-o mișcare de emancipare națională pe plan cultural. Se înființează numeroase școli cu predare în limba română ( Gheorghe Șincai înființează 300 de școli ), se tipăresc calendare, catehisme, manuale, cărți de popularizare a științei, cărți populare pentru pătrunderea informației în masele populare largi;"

Așadar, Șincai a ales emanciparea prin educația de masă. A luat ceva ce era apanajul burgheziei și l-a formalizat într-o formă accesibilă maselor, prin elaborarea de manuale fundamentale: Abecedarul, Gramatica, Aritmetica și Catehismul. Această mișcare iluministă va avea ca efect acumularea unei mase critice de intelectuali români ce vor contribui activ la Revoluția de la 1848 și la drumul spre independența românilor din Transilvania.

Eu prefer această abordare, datorită efectelor pozitive pe termen lung asupra întregii populații și privesc admirativ o mână de oameni care au reușit, în condițiile cele mai aspre, să înființeze 300 de școli și să educe un popor întreg. IT-ul clujean are atât resursele, cât și condiții infinit mai propice de a se implica în schimbarea calității educației la nivel de masă și să își rezolve pe termen mediu și lung problema resurselor umane.

NUMĂRUL 143 - Software Craftsmanship

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • P3 group
  • Ing Hubs
  • Colors in projects