Ovidiu Mățan 
Emilia Toma Creativitatea este un factor important într-o organizație. Ea ne definește capacitatea de a inova și de a ne adapta la condițiile date de piață, într-un cuvânt, este acel ceva care ne ajută să rămânem competitivi. La fel ca orice altă capabilitate, aceasta poate fi cultivată la nivel individual sau la nivelul echipei.
Nu întotdeauna știm ceea ce ne face să ne schimbăm perspectiva. Care este motivul pentru care într-o zi suntem mai inspirați să facem lucrurile un pic diferit sau să conectăm concepte într-un mod inedit ? Cu siguranță că sunt foarte mulți factori implicați în declanșarea abordărilor creatoare. Nu este intenția noastră aici de a face un expozeu pe această temă. Mai bine îi lăsăm pe cei specializați în domeniul psihologiei, pentru că ei o știu cel mai bine. Dar putem face trimitere la exemplele din viața de zi cu zi. În cazul nostru, acestea ne-au demonstrat că, de foarte multe ori, perspectivele marcate de creativitate sunt efecte ale unor experiențe ieșite din banalul cotidian.
Nu vi s-a întâmplat ca, după ce vizitați un muzeu de artă modernă, să aveți idei noi, fără neapărat să le căutați? Am să încep cu un exemplu personal și anume, am vizitat recent un muzeu în Bratislava. Acolo am fost fascinat de următoarea pictură ce descrie o lume industrială conectată. ..... Impresia puternică pe care mi-a produs-o atunci a condus la câteva săptămâni distanță la decizia de a realiza un anumit design pentru coperta revistei. Aceasta nu imită creația artistului slovac, dar a valorificat ceva din îndrăzneala viziunii sale. De obicei, îmi ia câteva ore până găsesc o imagine potrivită pentru fiecare număr al revistei, alegând la final pe cea mai potrivită din aproximativ zece versiuni. De data aceasta însă, întreg procesul a durat câteva minute. Aceasta a fost versiune, care, conform comentariilor primite este una dintre cele mai reușite. Am dat doar un simplu exemplu care arată că expunerea la insolit poate să genereze, la rândul ei, neobișnuitul.
Inovația este modul de aplicare a creativității. Aceasta poate de mai multe feluri:
Incrementală. Inovația este realizată succesiv, în timp;
Radicală. Se poate realiza printr-o schimbare majoră sau printr-un nou produs sau tehnologie.
De jos în sus (bottom up)
a. Disruptive Innovation. Se realizează un produs cu costuri mult reduse față de produsul deja existent pe piață.
b. Reverse Innovation sau frugal innovation. Produsele se realizează în țări în curs de dezvoltare și se creează produse la un cost redus, de multe ori mai simple dar cu o calitate bună și respectând standardele existente. Un exemplu ar fi automobilele Dacia Logan.
De sus în jos (top down). Dezvoltarea de tehnologii inovative și performante dar asociate cu un cost foarte mare. Totuși, în timp costul de dezvoltare al acestora va scădea, devenind accesibile unui public mai larg. Două exemple în acest sens ar fi companiile Tesla și Apple.
Dacă primii pași consistă în prezentarea și înțelegerea problemei, cel de-al treilea este cel mai important, desemnând momentul în care se notează toate ideile. Urmează selecția și evaluarea ideilor propuse.
Pentru a avea o sesiune productivă trebuie considerate următoarele:
Gândirea pozitivă. Nu ar trebui să existe răspunsuri greșite. De asemenea, nu ar trebui să ne concentrăm pe aspectele negative ale problemei.
Observarea în mod diferit a mediului înconjurător. Provocarea de a rezolva unele probleme: cum ar fi metafora unui scaun. Participanții ar trebui să vină cu idei noi despre cum ar putea fi folosit în mod diferit un scaun. Rezultatul va fi o mai bună imaginație din partea lor, atunci când ne întoarcem la problema inițială.
Gândirea exploratorie vs cea analitică. Putem asimila gândirea analitică unei călătorii pe autostradă. Ca și condusul pe autostradă, gândirea analitică este cea mai practică și rapidă soluție, dar care conține puțină diversitate. Alternativa ar fi o abordare exploratorie. Sugestivă în acest sens este analogia acesteia cu un drum la țară plin de neprevăzut și puțin circulat.
Selecția ideilor este un pas final important. Ideal ar fi să folosim un juriu compus din persoane care nu a făcut parte din procesul de creație, astfel încât să fie cât se poate de obiectivi. Ideal ar fi ca toate ideile să fie evaluate la fel. Factorii care vor conta acum se referă la cât de inovativă este fiecare idee, dar și la cât de ușor poate fi aceasta transpusă în practică și care sunt costurile asociate cu aceasta.
Domeniul în care creativitatea este la ea acasă îl reprezintă arta. Bineînțeles că nu toți ne naștem pentru a deveni artiști, dar, în mod cert, fiecare dintre noi dispunem de resurse de imaginație și de creativitate. Depinde doar de disponibilitatea și curajul nostru de a le transforma în instrumente care ne îmbunătățesc viața personală și profesională.
Sursa: https://florentijnhofman.com/
De pildă, putem valorifica creativitatea în situațiile limită, când suntem copleșiți de rutină, banal și insignifiant. Aceste stări negative, care ne acompaniază inevitabil viața de zi cu zi, reprezintă pentru mulți dintre artiști veritabile surse de inspirație generatoare de autenticitate și neobișnuit. Așa procedează Florentijn Hofman, un artist olandez contemporan, care, grație încrederii în originalitatea viziunii sale a transformat neînsemnata rățușcă de cauciuc într-o creatură gigantică ce plutește, din 2013, pe râurile orașelor lumii. De asemenea, multe din nenumăratele expresii pe care ni le oferă arta zilelor noastre ne arată că dezagreabilul și respingătorul devin simple prejudecăți odată ce au fost trecute prin filtrul creativității. Un exemplu în această direcție, a lucrurilor văzute altfel, îl reprezintă creațiile cu păianjeni ale artistului argentinian Tomas Saraceno. Datorită instalațiilor sale din pânză de păianjen, bietele creaturi detestate de atâta lume s-au transformat în niște exponenți ai diafanului și suavului.
Sursa: https://studiotomassaraceno.org/
Dincolo de aceste exemple de reconversie artistică, este important de luat în considerare că în lumea artei, creativitatea și imaginația ratează uneori autenticitatea înfățișării inexprimabilului artistic atunci când mizează doar pe fronda pură și dorința de celebritate. Așadar, și noi, ceilalți, ne-artiștii, trebuie să ne gândim dacă imaginația și creativitatea noastră urmăresc doar șocantul gratuit sau vizează scopuri mai nobile.
Cred că fiecare dintre noi ar trebui să rămânem un pic artiști în viața de zi cu zi. Aceasta se poate manifesta de la postările pe social media, la hobby-urile noastre fie că acestea ne relaxează cum este grădinăritul, ascultatul muzicii, pictura sau ne consumă cum ar fi meșteritul în lemn, crearea de muzică sau călătoritul. Bineînțeles că trebuie să profităm un pic de toate acestea și să le lăsăm se manifeste și în cealaltă parte, în viața profesională.
Information, Knowledge and Agile Creativity - Stéphane Goria, Pierre Humbert, Benoit Roussel
Unespected art, Jenny Moussa Spring, Florentijn Hofman, Christian L. Frock. San Francisco, Chronicle Books LLC, 2015.
de Radu Miron
