Pe cât de vag sună publicului larg, pe atât de vast este domeniul IT. La fel se întâmplă și cu domeniul proprietății intelectuale (IP - intellectual property) care este împărțit în mai multe sub-domenii, fiecare cu diferite tipuri de active necorporale. De exemplu, știți ce active de IP deține compania d-voastră., la acest moment? Sau știți câte asemenea active ar putea deține la finalul anului 2023?
Iar dvs. ați putea întreba de ce este esențial să puteți identifica activele de IP existente într-o companie. Cel mai simplu răspuns este că informația înseamnă putere și oportunitate; îi permite companiei să devină mai competitivă pe piață și să apeleze în timp util la mecanisme IP pentru gestionarea unor riscuri juridice. Ca exemple din practică, îi ajută pe dezvoltatorii de aplicații mobile sau de jocuri video online să genereze mai multe venituri din creațiile lor, ajută o platformă digitală să stopeze utilizarea cu rea-credință a interfeței sale grafice și a mărcii, de către un terț ce oferă servicii similare etc. și poate oferi și anumite avantaje fiscale.
IT-ul implică cercetare, inovație, dezvoltare, comercializare, monetizarea unor produse software de creație intelectuală.
IP-ul implică protecție, exclusivitate, creșterea brandului, exploatare comercială prin licențe sau cesiuni (exclusive sau neexclusive), facilitarea accesării de investiții în produse tech, minimalizarea / gestionarea riscurilor. Vă puteți raporta la IP ca la un business tool util și pentru atragerea de parteneriate și beneficii financiare.
Între IT și IP s-a creat un liant pentru susținerea creativității și a inovației. Iar în era digitală și globalizată în care trăim, creația și inovația se întâmplă mult mai rapid decât înainte. Ca atare, și numărul cererilor de înregistrare pentru active necorporale de IP a crescut exponențial în ultimii ani. Ceea ce înseamnă că devine din ce în ce mai provocator să se obțină protecție pentru alte cereri depuse ulterior; de multe ori, mai ales când vorbim despre produse și servicii ce folosesc noile tehnologii, e nevoie de un grad ridicat de creativitate în stabilirea unei strategii adecvate de protecție pe piața relevantă. Un exemplu din practica mea: cu cât s-a întârziat mai mult depunerea unei cereri de marcă europeană pentru o platformă software care ajută companiile UE din sectorul energiei regenerabile să-și digitalizeze procesele interne și documentele, cu atât a crescut riscul ca un concurent să înceapă să folosească (și chiar să reușească să înregistreze) înainte o marcă asemănătoare, pentru un produs software asemănător. Într-un astfel de caz, o soluție poate fi negocierea unei co-existențe (în anumite condiții) a celor două mărci sau o bătălie juridică la EUIPO (Oficiul UE pentru IP) pentru anularea primei mărci.
Tipuri de active IP:
Drepturi de autor
Mărci
Desene / Modele industriale
Secrete comerciale
Da, există drepturi de autor pentru o multitudine de creații din sectorul tech. Drepturile de autor (copyright) sunt drepturi pe care autorii (din industrii variate) le au asupra creațiilor lor, precum: programe de calculator, software, aplicații mobile, platforme de NFT-uri sau alte tipuri de platforme online, jocuri video, jocuri AR / VR, e-games, interfețe grafice, baze de date, compilații originale de informații, desene tehnice, grafică, cărți, e-books, manuale sau reviste descărcabile online, reclame, videoclipuri, muzică, fotografii etc.
Dreptul de autor există din momentul creării operei, iar autorul e întotdeauna persoana fizică. De exemplu, co-autori sunt programatorii unei platforme SaaS, iar titularii dreptului de autor pot fi programatorii și/sau angajatorul/clientul programatorilor (în funcție de situația concretă și de prevederile contractuale pe care le-au agreat). Pe de altă parte, este bine de reținut că nu puteți avea drepturi de autor pentru idei, procedee, principii ce stau la baza vreunui element dintr-un software etc. Cel mai probabil, nu veți avea drepturi de autor nici asupra unor programe sau librării open-source incluse în creațiile proprii (depinde ce licențe se aplică și este datoria dvs. să le cunoașteți); identificarea concretă a drepturile poate fi uneori provocatoare, fiind necesar ajutor specializat pentru o interpretare corectă.
Cum procedați după ce ați identificat ce drepturi de autor dețineți? Găsiți soluții pentru a le proteja și monetiza. În ce mod? Ca pași incipienți, puteți face o trecere în revistă a clauzelor contractuale existente, o revizuire succintă a acestor clauze (acolo unde este cazul) și o analiză a obligațiilor legale ale producătorilor de software (de exemplu, luați în considerare dacă este necesară sau dacă optați pentru înscrierea / înregistrarea la ORDA). Ulterior, puteți pregăti o strategie IP care să înglobeze toate activele IP, inclusiv licențe, cesiuni exclusive sau ne-exclusive. Se întâmplă deseori ca mai multe active de IP să co-existe în același produs IT, cu anumite particularități - într-un asemenea caz, există o protecție multiplă (drept de autor & design & baze de date protejate, sau brevet & marcă etc.).
Orice semn poate reprezenta o marcă (trademark), cu scopul de a face diferența între produsele sau serviciile unui business de cele ale concurenților. Există mai multe tipuri de mărci: mărci care constau doar într-o denumire verbală, mărci exclusiv grafice, mărci ce conțin un element grafic și un slogan (tagline), mărci 3D, mărci de poziționare (cum ar fi o linie marcată color și poziționată într-un anumit loc, pe un produs de încălțăminte - a se vedea știrile recente privind mărcile deținute de Adidas), mărci care conțin doar culori, mărci sonore, mărci multimedia, mărci în mișcare etc.
De exemplu, puteți înregistra o marcă pentru numele companiei sau a brandului pe care îl folosiți în activitatea dvs., pentru denumirea unui produs sau a unui serviciu (pe care l-ați lansat deja sau pe care urmează să-l puneți pe piață), sau o marcă ce reflectă numele de domeniu de Internet, fie o marcă pentru forma / eticheta unui produs, pentru numele unei platforme metaverse sau a unui marketplace de NFT-uri, pentru denumirea unor jocuri video, pentru numele unui chatbot AI - asistent virtual etc.
Este bine de știut că mărcile sunt teritoriale, ceea ce înseamnă că sunt protejate legal doar în țara / teritoriul unde sunt înregistrate. Puteți înregistra marca fie doar în România la OSIM, la nivel UE via EUIPO (include și protecția în România), la nivel internațional via WIPO, fie direct într-o altă țară. Costurile pentru procedura de înregistrare depind de locul unde doriți să înregistrați marca, de tipurile de produse sau servicii pentru care doriți protecție și, uneori, de modul în care arată marca. Sunt esențiale: o corectă verificare preliminară (a riscului de confuzie cu alte mărci și a riscului de opoziție din partea titularilor altor mărci) și o descriere personalizată a produselor și serviciilor; deseori, acestea presupun cunoașterea unor aspecte juridice subtile, mai ales dacă vorbim despre noi tehnologii. Recent, am întâmpinat două cazuri interesante de mărci europene pe care titularii lor le doresc înregistrate la EUIPO pentru produse și servicii privind NFT-urile (un marketplace de NFT-uri și un dezvoltator de e-games pe bază de NFT-uri). Descrierea produselor și a serviciilor pentru asemenea mărci poate fi foarte provocatoare - trebuie făcută într-un mod creativ și conform recomandărilor și practicilor EUIPO.
Procedura de înregistrare a unei mărci poate decurge ușor sau se poate complica surprinzător de repede pe parcurs (de exemplu, dacă există refuz la înregistrare sau opoziții din partea unor posibili concurenți - companii europene sau internaționale ce folosesc o marcă și un nume de domeniu ușor asemănătoare, dacă sunt necesare negocieri între părți, acorduri de co-existență între mărci etc.); de aceea, un expert în domeniul mărcilor vă poate creiona o strategie, pentru a vă asigura că marca obține protecția dorită.
Un desen sau model industrial (industrial design) privește aspectul exterior al unui produs, 'look & feel'. De exemplu, interfața grafică a unei platforme digitale, elemente decorative, un simbol grafic, părți din produse ce pot fi demontate și reasamblate, un articol industrial, un ambalaj sau o etichetă etc. Forma 2D este protejată prin desen industrial - caracteristicile bidimensionale (precum tipare, modele, culori, linii), în timp ce forma 3D este protejată prin model industrial - caracteristici tridimensionale (precum suprafața sau forma unui produs).
Este posibil să aveți un desen sau un model industrial de care sunteți mândri și pe care ați vrea să îl protejați. Dar întrebarea relevantă este următoarea: se califică sau nu acel desen sau model pentru protecție legală? Este necesar să fie respectate anumite condiții precum noutatea și caracterul individual - fie că vorbim despre un desen sau model industrial comunitar înregistrat, fie despre unul neînregistrat.
Trebuie să existe produsul, ca să puteți solicita și obține protecția aspectului său. Dacă produsul nu există încă, atunci nu poate exista nici protecție legală (prin comparație, o marcă poate fi înregistrată în Romania sau la nivel UE chiar și dacă nu ați lansat încă pe piață produsul sau serviciul căruia i se aplică acea marcă). Ca și în cazul mărcilor, clasificarea este foarte importantă - de aceea, o cerere de desen sau model trebuie să menționeze corect cărui produs i se aplică acel desen sau model (sau în care acesta urmează să fie incorporat). Important de reținut este și faptul că procedura de obținere la EUIPO (nivel EU) a protecției pentru un desen sau model industrial este simplificată (și relativ diferită) față de procedura de obținere a protecției naționale în România. De exemplu, EUIPO nu va verifica din proprie inițiativă dacă desenul sau modelul este nou sau dacă are caracter individual. Dar după ce desenul sau modelul european s-a înregistrat, terții pot cere declararea nulității acestuia - dacă există deja pe piață un produs identic sau foarte asemănător. De aceea, rolul unui expert este esențial în trasarea unei strategii - înainte de depunerea cererii de protecție, încă de la momentul creării respectivului desen / model.
Secretul comercial (trade secret) este un drept de proprietate intelectuală asupra informațiilor confidențiale; îl puteți vinde sau licenția. Dacă terții dobândesc, utilizează sau dezvăluie asemenea informații secrete în mod neautorizat, fără respectarea practicilor comerciale oneste, ei încalcă protecția secretului comercial - iar într-un asemenea caz discutăm despre o practică comercială neloială (care este sancționată de legea aplicabilă).
Companiile din sectorul tech sunt foarte sensibile când vine vorba despre informațiile lor confidențiale la care pot avea acces alte persoane. De aceea, acordul de confidențialitate (numit în engleză NDA, non-disclosure agreement) este un tip de contract la care se apelează pentru protejarea informațiilor (pentru proiecte dezvoltate împreună, precum un joint-venture pentru dezvoltarea unui nou produs pe bază de machine learning etc.). Din păcate, în practică, de prea multe ori, NDA-ul este privit de necunoscători ca un contract simplu (eventual, ușor de copiat de pe Internet) și nu i se acordă atenția cuvenită. Consecința este că divulgarea neautorizată a informațiilor confidențiale poate produce atât imense prejudicii bănești, cât și de imagine a brandului companiei.
Brevetul (patent) este un drept exclusiv acordat pentru o invenție (care poate fi un produs, proces sau procedeu tehnic ce presupune un nou mod de a face ceva, sau oferă o nouă soluție tehnică la o problemă). Titularul brevetului are dreptul de a decide cum (sau dacă) invenția este folosită sau vândută sau cum o poate licenția. Dar pentru a obține un brevet, este necesar ca informațiile tehnice privind invenția, să fie puse la dispoziția publicului. Pentru 20 de ani (cât durează protecția prin brevet - adică monopolul pe care vi-l conferă brevetul), firmele și inventatorii pot maximiza profiturile de pe urma invenției lor, în funcție de situația concretă. De exemplu, pot alege să vândă sau să folosească ei înșiși invenția sau să permită altcuiva să o folosească (pe baza unui acord de licențiere), sau să vândă brevetul altcuiva (persoană care devine noul titular de brevet). Pot decide chiar să nu folosească ei înșiși invenția brevetată, ci să își oprească concurenții să o folosească pe perioada protecției. Ulterior celor 20 de ani, invenția nu mai este protejată de brevet, și oricine o poate folosi, vinde sau folosi liber.
Precum mărcile și desenele sau modelele industriale, și brevetul este teritorial; protecția se acordă într-o anumită jurisdicție, pe baza legislației aplicabile. Puteți obține un brevet național în România, un brevet european, sau un brevet la nivel internațional via WIPO, dacă invenția întrunește anumite condiții legale - de exemplu, utilitatea practică, noutatea, să rezulte dintr-o activitate inventivă. Pentru aceasta, ajutorul unui expert în domeniul brevetelor este esențial, astfel încât 'aventura' destul de costisitoare a obținerii unui brevet, să se finalizeze cu succes.
Probabil cel mai mare beneficiu obținut din deținerea activelor IP: vă ajută să vă distingeți de concurență și să câștigați cotă de piață. Astfel, de exemplu, o marcă bine aleasă și un design atractiv vizual aplicat produsului dvs. poate atrage clientela pe care o urmăriți, sau poate juca un rol-cheie în păstrarea acesteia - oferind recunoaștere și popularitate produsului d-voastră. Orice companie pune mare preț pe percepția clienților privind produsele și serviciile.
Vă oferă dreptul exclusiv de a interzice concurenților (actuali sau potențiali) să folosească în activitatea lor elemente similare (nu neapărat elemente identice, adică la fel) care pot crea confuzie pe piață sau vă pot prejudicia interesele.
Puteți licenția activele IP către terți, în baza unor acorduri de licențiere, franciză etc.
Cunoscând și centralizând intern activele IP, puteți creiona mai ușor o strategie de protecție (de exemplu, prin transferul activelor către un vehicul creat special pentru exploatarea activelor IP, licențiere prin contracte intra-grup, transfer de tehnologie etc.);
Existența unor elemente de IP deja înregistrate poate influența considerabil rezultatul unor eventuale litigii sau proceduri de mediere / arbitraj (prin care se poate încerca soluționarea cazurilor de încălcare a IP-ului). De exemplu, într-un litigiu privind un caz de contrafacere și concurență neloială prin folosirea neautorizată a mărcii dvs., ați avea mult mai multe șanse de câștig dacă marca ar fi înregistrată deja și folosită pe piață.
Încercați să identificați IP-ul pe care îl deține compania dvs. la început de 2023, faceți ordine în contracte, clasificați pe categorii de active necorporale și apoi căutați modalități prin care să valorificați acest IP. Ocupați-vă de aspectele de 'bucătărie internă' cu aceeași preocupare cu care vă abordați clienții sau orice alt aspect important al businessului. Și nu neglijați protecția legală: ea vă oferă confortul necesar pentru a vă pune liniștiți ideile în aplicare.
de Ovidiu Mățan
de Ovidiu Mățan
