The Culture Map: Decoding How People Think, Lead, and Get Things Done Across Cultures de Erin Meyer este o carte bine documentată, conectată la realitățile actuale, care poate servi ca ghid oricui operează într-un context internațional, fiind un sprijin puternic în navigarea afacerii de care are nevoie.
Globalizarea, diversitatea și mobilitatea nu definesc doar viața multinaționalelor. Comunicarea interculturală, adaptarea continuă reprezintă reale provocări ale afacerilor. Totodată, acestea sunt și cele care conduc la atingerea succesului, deoarece înțelegerea specificului uman, a diferențelor sau a asemănărilor nu numai că nu se estompează, ci fac parte dintre variabilele înrădăcinate, care trebuie gestionate în lumea afacerilor. Într-un context mondial în care economia devine din ce în ce mai globalizată, culturile își conservă încă specificitatea.
În cartea sa, Erin Meyer abordează o varietate de subiecte, de la comunicarea interculturală, măsurarea performanței și oferirea de feedback negativ în diferite culturi până la relații de ierarhie și putere, leadership, procese decizionale, definiții ale încrederii și percepții asupra timpului.
În introducere, autoarea subliniază, aducând cu exemple elocvente, că mulți manageri care operează într-un context internațional nu evaluează influența pe care poate să o dețină o cultură asupra muncii și realizărilor lor. Această realitate se remarcă mai cu seamă în condițiile de colaborare online. Erin Meyer subliniază că a trăi în străinătate versus a interacționa cu străinii, cum ar fi e-mailul, permite o înțelegere culturală complet diferită. Nu este suficient să ținem cont de diferențele individuale. În măsura în care succesul în afaceri depinde de cooperarea cu comunitățile internaționale, înțelegerea diferențelor culturale este esențială. De aceea, sunt propuse opt dimensiuni pentru a cartografia culturile lumii: comunicare, evaluare, persuasiune, conducere, decizie, încredere, contradicție, planificare. O concluzie este că, înainte de a interacționa cu orice cultură, merită văzut, experimentat și ascultat.
Autoarea oferă exemple de comunicare în culturile cu comunicare high and low. Caracteristicile stilului low: scurt, concis, simplu și clar, maxim acceptat este practica repetițiilor. În cazul tipului high, comunicarea este nuanțată, interlocutorii citesc printre rânduri. Din acest motiv, de exemplu, pentru o persoană care mizează pe comunicarea în context low, comunicarea de la o persoană care vorbește de la înălțime poate părea secretoasă, fără transparență. În schimb, poate părea chiar poruncitoare sau agresivă. Astfel, dezvoltarea unei abilități agile de comunicare poate juca un rol cheie.
Într-un capitol separat, este abordat feedbackul negativ, demonstrându-i varietatea de conotații în funcție de cultura din care face parte. De exemplu, gestul de a da o palmă echivalează într-o altă cultură cu gestul de a oferi un cadou. Oricum, înțelegerea diferențelor indicate joacă un rol cheie pentru managerii care lucrează la nivel internațional.
Într-un alt capitol, Meyer cercetează tema persuasiunii, pe care o apreciază drept cea mai importantă dintre toate abilitățile de afaceri. Dacă nu reușim să ne convingem partenerii de ideile noastre, nu vom putea atrage sprijinul pentru a ne atinge obiectivele.
Cu privire la conceptele de conducere, ierarhie și putere, este adresată următoarea întrebare de bază: Cât de mult respect doriți? Evident că se fac trimiteri la modelul lui Geert Hofstede care se bazează pe conceptul de distanță de putere. Dar autoarea consideră că, în condițiile de afaceri globale de astăzi, nu este suficient să fii un lider ierarhic sau egalitar. Soluția este să fim flexibili în ambele modele și, mai presus de toate, să observăm care este secretul succesului liderilor locali.
În ceea ce privește momentul și cine decide, Meyer identifică rădăcini istorice profunde în diferențele dintre stiluri. Indiferent dacă modelul de luare a deciziilor este de sus în jos sau consensual, ambele pot fi de fapt eficiente. Prin urmare, atunci când operează în echipe internaționale, poate fi o soluție pentru a decide ce model este eficient și mai acceptat.
Având în vedere acceptarea contradicțiilor și a opiniilor diferite, Meyer consideră că este esențial ca echipele globale să fie capabile să integreze dezacordurile într-un mod acceptabil. Nu în ultimul rând, percepția asupra timpului este o provocare care nu trebuie neglijată.
În concluzie, cartea The culture map are meritul de a sublinia că, într-un context dominat de globalizare, înțelegerea și cunoașterea diferențelor culturale devin instrumente extrem de utile în universul complex al businessului internațional.
de Ovidiu Mățan
de Andrei Muja
