Am să încep cu încheierea făcută de Iacob Negruzzi cărții sale: "Amintiri din Junimea".
"Când privesc înapoi, la viața trecută a Junimii, mă conving pe deplin că o asemenea societate nu s-a putut forma decât prin concursul unor împrejurări cu totul deosebite. A trebuit să se întâlnească într-un oraș de provincie, departe de zgomotul centrului politic, un număr de bărbați tineri, la care plăcerea literaturei și îndeobște a ocupațiilor intelectuale să fie deopotrivă vie. Aceștia au trebuit să fie într-o situație materială independentă, așa ca să aibă de unde ajuta pe alți tineri lipsiți de mijloace, ce le păreau a avea talent și sârguință. A trebuit ca membrii Junimii să-și recunoască deplin meritele unii altora și ca nici un sentiment de invidie, cât de ascuns, să nu turbure seninătatea constantă a relațiilor lor. Condusă de asemenea bărbați și în asemenea împrejurări, negreșit că Societatea a putut ține atâta timp, chiar lipsindu-i desăvârșit orice organizare exterioară. Dar împrejurări identice nu se vor mai repeta ușor în viața unui popor și de aceea o a doua ediție a unei asemenea societăți va fi poate cu neputință în timpuri viitoare.
Avut-a Junimea merite însemnate? Acel care, ca mine, a fost însuși actor cu greu poate judeca valoarea piesei în care a jucat un rol de căpetenie. Viitorul singur se va rosti cu nepărtinire când noi nu vom mai fi. Totuși, credința mea este că Junimea va păstra o pagină în istoria literaturei române, căci prea am avut noi înșine plăcere la lucrările noastre, pentru a nu fi adus mulțumire și folos și publicului celui mare. Vor veni mai târziu alte societăți mai învățate, poate mai active și mai neobosite, însă nu va mai fi nici una care să fi făcut lucrări serioase într-o formă atât de veselă, de plăcută și de neobișnuită."
Pe lângă valoarea intrinsecă a citatului de mai sus, putem extrage câteva învățături relevante extrapolând la contextul actual al IT-ului clujean. O simplă recitire, în care înlocuim "literatura" cu "IT-ul", evocă o imagine apropiată de realitatea actuală. Realitate plină atât de asemănări, cât și diferențe față de contextul istoric al Junimii. La primul capitol, contextul geografic, politic și economic, par să fie de partea noastră. Suntem un oraș de provincie, suficient de departe de capitală, cu o generație tânără de iubitori de IT, având o situație financiară peste medie (o statistică la nivel național plasează IT-ul în top 3 cele mai bine plătite domenii, Clujul ocupând poziția secundă, după București). Îndrăznesc să sintetizez aceste asemănări contextuale sub sintagma de infrastructură socială.
La capitolul diferențe separăm simpla asemănare de infrastructură de acele împrejurări identice esențiale pomenite de Negruzzi. Pentru a elimina diferențele este necesară însușirea următoarelor învățături.
În primul rând recunoașterea meritelor celorlați, fără invidie. Junimea se folosea de întâlniri foarte dese între membrii ei și de prezența "Convorbirilor Literare", o unealtă foarte bună pentru a aduna talente, a crește voci și a polemiza cu celelalte centre universitare și culturale ale țării. Această combinație între comunicare critică intensă în particular și o voce unitară pentru publicul larg, ajută la uniformizarea și coagularea societății, permițând șlefuirea orgoliilor înainte de expunerea publică. Există și la Cluj un efort de cunoaștere a valorilor individuale printr-o comunicare activă și deschisă între membrii diferitelor comunități. Revista TSM are ca misiune principală întocmai facilitarea acestei comunicări și creșterea vizibilității între profesioniștii din mediul IT local, alături de tot mai multe astfel de inițiative, de la grupări tehnologice, la organizații de tip breaslă (vezi Cluj IT cluster). Important este să învățam a echilibra suficient orgoliu, cât să ne conștientizăm propria valoare, dar nu prea mult, cât să cădem în mândrie și invidie. Deși programatorii sunt o specie destul de orgolioasă, există destule semne de reușită în evitarea fragmentării, izolării și diluarea valorii introdusă de primele două.
La următoarele două învățături, suntem încă în stadii incipiente: finanțarea talentelor aflate la început de drum și atmosfera veselă și plină de satisfacție. Când ne referim la finanțare, merită extins înțelesul junimist de ajutor financiar personal, deoarece în practică acest rol de investitor îl pot juca atât indivizii, cât și companiile. Similar putem extinde înțelesul de tânăr talentat, atât asupra profesioniștilor angajați în diferite companii, cât și asupra antreprenorilor din scena startup-urilor. Indiferent de combinațiile posibile ale înțelesurilor de mai sus, prioritară este necesitatea susținerii financiare și accelerarea proceselor de investiții pentru a contracara exodul talentelor către alte surse de finanțare internaționale. Similar modelului junimist, investim în școlarizarea talentelor (intern în companii, iar din perspectiva antreprenorială prin programe publice locale), dar ar merita extrapolat atât la învățământul public (toate nivelele), cât și la programe de investiții în startup-uri. Ne punem speranța în noul cluster, în deschiderea tot mai evidentă a companiilor locale spre colaborare și implicare socială, și în cele câteva incubatoare/acceleratoare emergente.
La final aleg să vorbesc despre atmosferă și atitudine. Ambele esențiale, atât în opinia lui Negruzzii, cât și a mea personală. Există tensiuni în mediul actual, generate atât de predilecția unora spre outsourcing și toate implicațiile acesteia, de competiția tot mai strânsă pe resurse, cât și de unele discrepanțe între discursul diplomat oficial prietenos și lipsa unor proiecte reale de colaborare între jucătorii principali din piață. Chiar și la nivelul startup-urilor, unde deschiderea spre comunicare și suport mutual este mai mare, există o competiție oscilantă între sănătoasă și uneori doar orgolioasă. Rețeta Junimii condiționează satisfacția finală de plăcerea și veselia cu care se desfășoară activitățile sale. Consider prioritară această rearanjare a valorilor noastre și chiar dacă un mediu de profesioniști IT veseli este ușor utopic, cel puțin plăcerea și împlinirea profesională ar trebui să ocupe primul loc.