ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 97
Abonament PDF

Câteva tendințe tech în epoca post-Covid

Claudia Jelea
Avocat & Consilier in domeniul marcilor
@IP Boutique
PROGRAMARE

Oamenii de afaceri susțin că orice criză aduce și oportunități. Reușita sau supraviețuirea depinde de modul în care te adaptezi și cât de bine știi să ''încasezi'' loviturile adversarului (invizibil, în acest caz). Dar nu despre omniprezentul Covid-19 vorbim în acest articol; ci despre tendințele tech pe care le-a generat, unele dintre ele cu efecte de modernizare la nivelul unei societăți care, de altfel, este încă tributară unor mentalități conservatoare.

Ședințele de judecată prin videoconferință

Cine și-a imaginat în decembrie 2019 că în scurt timp, în România, justițiabilii vor participa la ședințe online de judecată? Și că li se va solicita Skype ID printr-o citație comunicată prin e-mail? Judecătorii Tribunalului București, cu siguranță, nu au prevăzut acest lucru. Dar iată că, uneori, evenimente imprevizibile pot provoca schimbări radicale (chiar) și în domenii cu organizare strictă. Tribunalul Bucureşti este prima instanţă din țara noastră care a stabilit la finalul lunii martie 2020, ca desfășurarea unor ședințe de judecată să aibă loc prin videoconferinţă; ulterior, pe 7 aprilie 2020, a aprobat procedura de desfășurare a ședințelor prin videoconferință în materie civilă, în sens larg.(Detalii privind dificultățile întâmpinate la implementarea soluției tehnice, puteți găsi în interviul luat de JURIDICE.ro doamnei judecător Laura Radu, Preşedintele Tribunalul Bucureşti, la final de aprilie 2020). 

Din câte cunosc, Curtea de Apel sau vreo altă instanță din București nu a implementat soluții tehnice pentru ședințe ținute prin videoconferință, în materie civilă/comercială. În materie penală, în schimb, s-au folosit platforme informatice pentru a permite audierea persoanelor aflate deja în detenție, fără participarea fizică în sala de judecată.

Într-o minută din 02.07.2020, CSM (Consilul Superior al Magistraturii) a stabilit că vor fi analizate următoarele aplicații informatice: arhivarea dosarelor după un cod de bare generat automat, dosar electronic și comunicare electronică documente, semnare electronică documente, depuneri online documente, programări videoconferințe etc. pentru a se găsi cele mai bune variante cu scopul generalizării utilizării lor de către toate instanțele.

Așa-numitele virtual courtrooms au devenit o realitate și în alte țări europene - de exemplu, Irlanda și Marea Britanie.

Este normal ca accesul la justiție să fie menținut în orice situație. În plus, se vorbește și despre nevoia unei digitalizări mai mari a sistemului judiciar, deși este o tematică controversată în practică; unii judecători și avocați pledanți privesc cu multă precauție intrarea tehnologiei în instanță. Este firesc pentru că, se știe, schimbarea este mai mereu întâmpinată cu rezistență. Așa că întrebarea care ne apare acum în minte este dacă conceptul de ''justiție la distanță'' va fi păstrat (măcar parțial) și ulterior încetării pandemiei sau, din contră, va fi rapid dat uitării și se va reveni complet la vechea organizare. Ca urmare a crizei #Covid, sistemul judiciar și profesiile juridice - cunoscute ca bastion al tradiției - au fost împinse destul de brutal în secolul XXI al tehnologiei.

Instituțiile publice, semnătura electronică & documentele electronice

Și autoritățile publice au fost provocate odată cu apariția #Covid. Tot spre finalul lunii martie 2020, a poposit OUG nr. 38/30.03.2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților și instituțiilor publice. Acestea sunt obligate să primească online documentele semnate cu semnătură electronică trimise de persoane fizice și persoane juridice. Iar actele pe care le emit în format electronic trebuie semnate cu semnătură electronică calificată, fiind asimilate înscrisurilor autentice.

Sigur, totul se înscrie în curentul digitalizării post-Covid și este de salutat. Dar oare chiar a fost nevoie de un nou act normativ de vreme ce aveam deja legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică și normele sale tehnice și metodologice de aplicare, chiar și un regulament UE pe acest subiect? Să fie, oare, pentru a ne da de înțeles că, de acum înainte, vor exista mai puține conflicte cu unii funcționari care nu cunoșteau sau nu respectau dreptul de a folosi tehnologia în relația cu statul?

Telemedicina

Doctorii fac parte din categoria profesiilor liberale dar strict reglementate, cărora li se impun anumite interdicții în modul de exercitare a profesiei (având în centru ideea de răspundere profesională).

În același context epidemiologic și aproximativ în aceeași notă de ,,hai că se poate și la noi'', a fost reglementată accelerat telemedicina. Pe perioada stării de urgență, doctorilor români li s-a permis oficial să acorde consultații medicale 'la distanță'. Pacienții au putut primi sfaturi medicale pentru diverse boli, inclusiv pentru boli cronice, prin orice mijloc de comunicare; rețetele au fost transmise pe cale electronică. Această reformă a fost cerută atât de doctori, cât și de pacienți, pentru a permite în continuare accesul la servicii medicale și la tratament în perioada neprevăzută generată de #Covid.

Ca urmare, multe clinici private care cochetau deja cu acest concept de telemedicină, au implementat diverse proiecte (de exemplu, serviciile MediCall și HomeDoctor prin platforma ATLAS a Medicover, platforma MedicalStory pentru clinicile Affidea, Hiperdia și Sanmed etc.). Deși cadrul legal este în continuare lacunar și instabil, este de așteptat să asistăm în anii următori la dezvoltarea unui model nou de business în medicină.

Soluții locale de telemedicină existau chiar dinainte de #Covid. Doar cu titlu de exemplu, amintesc de platforma MultiMED (multi-med.ro) care a fost premiată la Salonul de Inventică de la Geneva, platforma Medicentrum (medicentrum.ro), aplicația Recomedica (recomedica.com/), platforma Telios (telios.ro/) etc.

Aplicațiile software de urmărire #Covid

În plin lockdown, dezvoltarea software a continuat.

Tehnologii digitale precum AI și Big Data analytics pot prezenta avantaje în lupta împotriva #Covid, așa că aplicațiile care avertizează utilizatorii care au fost în contact cu o persoană infectată pot ajuta la prevenirea răspândirii virusului. Dar aceste aplicații de urmărire (contact-tracing apps) sunt eficiente în funcție de câți oameni le folosesc. Mai multe țări europene au lansat asemenea aplicații, printre care Germania, Franța, Italia, etc. Aplicații similare au fost implementate în China, India, Israel, Singapore și Australia.

Sursa foto: https://epthinktank.eu/2020/04/21/tracking-mobile-devices-to-fight-Covidvirus/

Și în România, s-a creat o aplicație de mobil pentru monitorizarea cazurilor de #Covid, de către Spitalul Militar Central. Însă utilizarea unei astfel de aplicații întâmpină reticență; neîncrederea masivă în stat și teoriile conspiraționiste au dat naștere unor uriașe reacții negative în societatea românească. Rămâne Proiectul Coronavirus COVID-19 Romania care este un demers 100% voluntar, inițiat și susținut de către geo-spatial.org. Include o hartă a distribuției spațiale cu focarele din țară, prin utilizarea tehnologiilor open source. Codul sursă este publicat sub licență MIT și poate fi accesat pe platforma GitHub.

Unele dintre aplicațiile dezvoltate în alte state s-au dovedit a fi relativ eficiente, însă sunt considerate intruzive în viața privată, ceea ce ar intra în conflict cu drepturile și libertățile fundamentale și cu reglementările europene privind protecția datelor cu caracter personal.

De aceea, în aprilie 2020, Comitetul European pentru Protecția Datelor a emis Ghidul nr. 4/2020 privind utilizarea instrumentelor de urmărire a datelor de localizare și de contact în contextul izbucnirii COVID-19, și a listat principiile ce trebuie avute în vedere în dezvoltarea acestor aplicații de urmărire, astfel încât drepturile persoanelor vizate să fie respectate, iar prelucrarea să fie adecvată, necesară și proporțională. Principalele cerințe care trebuie respectate:

Criza ultimelor luni ne-a relevat și mai mult importanța tehnologiei, nu doar în mediul privat (unde era deja întâmpinată cu entuziasm). Administrațiile publice și instituțiile statului au fost forțate să implementeze soluții de digitalizare a unor activități care anterior ar fi părut de domeniul fantasticului pentru România (școala online, medicina la distanță, întâlnirea virtuală cu judecătorul, facilitarea interacțiunii online cu autoritățile etc.). Și, totuși, trebuie să ne întrebăm ce procent din populație are acces la tehnologie și, implicit, la avantajele unor asemenea schimbări?

Ca societate, este evident că am început ușor-ușor să redefinim ideea de normal. Dar ce este normal? Cum ar spune personajul Morticia din Familia Addams: Ce este normal pentru un păianjen, este haos pentru o muscă.

Resurse suplimentare

  1. https://monitoruljustitiei.ro/sistemul-de-justitie-din-romania/instante-de-drept-comun/tribunale/digitalizarea-sistemului-judiciar-sedinte-de-judecata-pe-skype-la-tribunalul-bucuresti-19052785/

  2. https://www.mediafax.ro/social/procesele-din-instante-pot-fi-organizate-prin-videoconferinta-si-dupa-starea-de-urgenta-ce-spun-judecatorii-19112921

  3. http://www.tmb.ro/wp-content/uploads/2020/03/extras-pct-8-HCC-82020-rectificat.pdf

  4. http://www.tmb.ro/wp-content/uploads/2020/04/extras-procedura-videoconferinta.pdf

  5. https://www.universuljuridic.ro/tribunalul-bucuresti-anunt-privind-desfasurarea-sedintelor-de-judecata-prin-videoconferinta/

  6. https://www.juridice.ro/680840/laura-radu-tribunalul-bucuresti-a-avut-curajul-de-a-implementa-o-solutie-care-se-bucura-de-suport-normativ-si-tehnic.html

  7. https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2020/07/Minuta-intalnirii-din-data-de-02.07.2020_2020-07-10.pdf

  8. https://www.coe.int/en/web/cdcj/-/virtual-courtrooms-become-a-reality

  9. https://www.ft.com/content/ed42e124-b92f-4ea4-bb58-f192e1db9f52

  10. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/224709 - OUG 38/2020

  11. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32014R0910&from=RO - Regulamentul (UE) nr. 910/2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă

  12. http://www.cnas.ro/cjastm/media/postFiles/HG%20252_2020.pdf - HG nr. 252/2020 privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii pe perioada instituirii stării de urgenţă pe teritoriul României.

  13. https://www.startupcafe.ro/afaceri/telemedicina-lege-firma-it.htm

  14. https://www.zf.ro/business-hi-tech/videoconferinta-zf-teamswork-andrei-vasile-cofondator-sanopass-19381329

  15. https://www.fntm.ro/multimed--inventie-romaneasca-premiata-la-geneva-2356.html

  16. https://www.bbc.com/news/technology-52740131?fbclid=IwAR1DZyeUXugQAXf6AYiRZMcXC9777XnmbfFalfsHBA0x2tykfNRj0diEaVg

  17. https://covid19.geo-spatial.org/despre

  18. https://www.hotnews.ro/stiri-Covidvirus-24056306-aplicatie-telefon-mobil-smartphone-covid-19-Covidvirus-romania-spitalul-militar.htm

  19. https://spotmedia.ro/stiri/politica/guvernul-amana-aplicatia-anti-covid-de-teama-reactiilor-negative-teoria-conspiratiei-si-lupta-politica-ne-lasa-fara-aparare

  20. https://www.forbes.ro/Covidvirus-aplicatii-de-urmarire-se-lanseaza-toata-europa-170247

  21. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/romania-construieste-o-aplicatie-de-monitorizare-a-cazurilor-de-Covidvirus-1327621

  22. https://epthinktank.eu/2020/04/21/tracking-mobile-devices-to-fight-Covidvirus/

  23. https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2020/649384/EPRS_BRI(2020)649384_EN.pdf

  24. https://www.lexology.com/library/detail.aspx?g=5e5a69c8-8f58-4995-8647-9ace2cb4957b

  25. https://www.dataprotection.ro/servlet/ViewDocument?id=1878

LANSAREA NUMĂRULUI 99

Prezentări articole și Panel:
Agile în izolare

Joi, 24 Septembrie, ora 18:00

Înregistrează-te

Facebook Meetup LinkedIn Youtube

VIDEO: NUMĂRULUI 98

Sponsori

  • comply advantage
  • ntt data
  • Betfair
  • Accenture
  • Siemens
  • Bosch
  • FlowTraders
  • MHP
  • Connatix
  • MetroSystems
  • BoatyardX
  • Colors in projects