Cultura organizațională este un element de bază în promovarea și dezvoltarea inovației. Pentru că știm că libertatea integrată în tema culturii organizaționale funcționează și aduce beneficii, în rândurile următoare, trecem în revistă câteva dintre pârghiile care o construiesc din interiorul organizației.
De multe ori, angajații cu potențial valoros aleg anumite firme fiind atrași de cultura organizațională a acestora. Fie ajung la aceste firme în urma unor recomandări ale unor foști sau actuali angajați care duc mai departe povestea și viziunea firmei, fie, odată ajunși la interviu, încep să cunoască misiunea, valorile organizației și lucrurile în care aceasta crede. Aceste lucruri pot fi pentru mulți dintre candidați factori de decizie importanți, în slujba cărora sunt dispuși să își pună energia și creativitatea, motivația.
Una din culturile organizaționale din ce în ce mai promovate este cea bazată pe libertate - o libertate care implică și atrage responsabilizarea tuturor, de la manager la angajați. O bună definiție a libertății în contextul culturii organizaționale, formulată de Brian M. Carney și Isaac Getz, în cartea Freedom, Inc., pornește de la analogia cu "libertatea ordonată" preluată din filosofie politică: "formă de organizare bazată pe un nivel ridicat de disciplină. Autodisciplină, de fapt. Iar principalul element de disciplinare este viziunea comună și dorința de a obține performanțe de talie mondială." În cartea lor, autorii oferă câteva exemple despre cum libertatea este asumată și de, sau în primul rând de către manager, invitând la asumarea acesteia și de către angajați. Capitolul Libertatea nu înseamnă anarhie, începe cu un fragment edificator în acest sens: "Eu o să fiu plecat opt luni... Dacă simți că este extrem de important să iei legătura cu mine și că trebuie să mă implic în problema ta, vreau să te duci să te întinzi. Când senzația dispare, vreau să te ridici, să rezolvi problema, apoi să-mi trimiți un e-mail în care să îmi explici soluția." Încurajarea angajaților de a găsi singuri răspunsuri în zonele de care sunt responsabili și acordarea creditului pentru deciziile luate în zona în care sunt specialiști, este un astfel de exemplu. Ei sunt provocați la libertate și implicit responsabilizare. "Libertatea poate fi înspăimântătoare, însă e plăcut să te bucuri de ea." În aceeași ordine de idei, autorii lucrării susțin că asumarea unei astfel de libertăți în cultura organizațională, presupune aplicarea ei fără excepții - "libertatea și încrederea nu pot fi acordate doar parțial".
Un rol deosebit în implementarea și traducerea libertății în practică îl are managerul sau liderul eliberator, cum este numit de Carney & Getz. Una din cele mai importante sarcini ale unui lider eliberator devine astfel "crearea unui mediu în care oamenii să aibă libertatea de a lua decizii și să se asigure că aceștia înțeleg viziunea, sunt implicați emoțional în aceasta și au drept țel transformarea viziunii în realitate. […] Pentru un lider eliberator, sarcina de a-i convinge pe angajați să se implice emoțional în viziunea companiei este una pe termen lung, poate chiar fără sfârșit. […] oamenii doresc și se implică emoțional mai ușor în vise mărețe decât în țeluri banale."
Nivelul de implicare al angajaților dă contur culturii organizaționale, prin acțiunile și dedicarea lor, misiunea și valorile organizației sunt transpuse în realitate. Aparent o provocare a culturii organizaționale este reprezentată de formarea unor angajați implicați. Meister & Willyerd remarcă în The 2020 Workplace că "ingredientele esențiale pentru a crea angajați implicați sunt similare celor prezente în satisfacerea relațiilor personale: încredere reciprocă, comunicare autentică, respect, valori împărtășite și angajament de a crește împreună." Revin precum un laitmotiv cuvinte precum încredere și valori, pentru că încrederea va duce și la împărtășirea valorilor.
În topul inițiativelor pe care departamentelor de HR le este recomandat să se focuseze, de către autorii volumului The 2020 workplace, se află personalizarea experienței angajaților. Ideea libertății se regăsește și aici: "dezvoltă o capacitate sistematică și automată de a livra o experiență unică, special croită prin oferirea unei game largi de opțiuni astfel încât angajații să poată alege singuri beneficiile și serviciile care se potrivesc nevoilor lor unice." Aici libertatea se referă la partea de beneficii, și nu neapărat la zona de îndeplinire a sarcinilor, dar poate constitui la fel de bine un factor de decizie în alegerea unei organizației sau a alteia.
Asumarea faptului că libertatea aduce cu sine responsabilitate și abia apoi, sau tocmai de aceea, o sumă de satisfacții este miezul funcționalității libertății în contextul culturii organizaționale. Ca multe alte lucruri frumoase și utile, și libertatea se învață. Aceasta presupune un proces și o anumită durată de timp, deci perseverență și motivație. Ideile bune și performanța vor găsi un mediu numai bun pentru dezvoltare și pentru atragerea profitului în astfel de culturi organizaționale.
Carney, Brian M. - Freedom, Inc.: eliberează angajații și lasă-i să conducă afacerea spre o creștere a productivității, a profitului și a ritmului de dezvoltare, București: Publica, 2017
Saadia Zahidi, We need a global reskilling revolution - here's why, World Economic Forum, Ian.2020
de Daniel Tatar
de Ovidiu Mățan
de Diana Oniga
de Mihai Talpoș