R>esponsabilitatea unui Business Analyst constă în înțelegerea nevoii de business, analiza și modelarea proceselor de business, asociate dezvoltării proiectelelor software. De regulă aceste proiecte sunt complexe, iar Business Analyst-ul trebuie să obțină informații din toate sursele disponibile. Și nu este o sarcină ușoară. Întregul proces de dezvoltare al proiectelor, pune Business Analyst-ul în situația de a se confrunta cu o serie de provocări. Care este cea mai mare provocare? Probabil ar fi dificil de stabilit, dar am putea afirma că următoarele provocări au o greutate semnificativă și un impact direct, pozitiv sau negativ, în activitățile zilnice ale unui Business Analyst.
De câte ori nu ați fost nevoiți să organizați diverse întâlniri, având obiective diferite? Și cumva fără să vă dați seama ați ajuns în următoarea situație: "ne-am întâlnit, am vorbit două ore pe subiectul stabilit și nu am hotărât nimic"? Indiferent de obiectivul dorit a fi realizat (identificarea oportunităților sau a persoanelor interesate, documentarea cerințelor, analiza proceselor) este recomandat ca înainte de orice, să aveți o imagine de ansamblu asupra nevoii de business și a obiectivelor proiectului. Mai exact, unde anume vă situați, sau în ce faza a proiectului sunteți. E bine să știți înainte de a începe ședința ce anume vreți să obțineți în timpul propus. E bine să vă concentrați pe ceea ce puteți realiza, în funcție de priorități, iar lucrurile nerezolvate care necesită o analiză mai amănunțită să le stabiliți într-o viitoare sesiune.
Una dintre marile provocări cu care se confruntă un Business Analyst este aceea de a înlătura barierele de comunicare (fie din cadrul echipei, fie din cadrul organizației). Și pentru a reuși, Business Analyst-ul trebuie să depună un efort suplimentar ca să afle răspunsuri la toate problemele.
Ce se poate face în această situație? Identificați acele persoane interesate care definesc nevoia de business, care dețin informații importante sau care au un cuvânt de spus cu privire la soluția implementată. Simplul motiv că acestea nu vor să împărtășească informații, ar trebui să ridice un semn de întrebare. Și este de datoria Business Analyst-ului să înțeleagă motivele care stau la baza acestui comportament:
Înțelegând motivele care stau în spatele acestui comportament, puteți să acționați în consecință! Ceea ce trebuie să faceți și funcționează în cele mai multe cazuri, este să câștigați încrederea clientului. Acest lucru de regulă se întâmplă după câteva sesiuni de lucru împreună. O dată inițiat contactul cu clientul, există și comunicare mai bună. În cazul în care nu se poate comunica direct (se recurge la comunicare la distanță), atunci este nevoie de ceva abilități și calități suplimentare din partea unui Business Analyst precum: atitudine pozitivă, comunicare eficientă, orientare spre rezolvarea problemelor, spirit de echipă, încredere, flexibilitate, adaptabilitate. Pentru a facilita o conexiune cu clientul, puteți încerca replici de genul: "ce ați mai facut, de când nu am mai vorbit?"; "cum e vremea?". Apropiați-vă clientul! Câștigați încrederea clientului și stabiliți relații de lungă durată. Implicați-l activ în dezvoltarea proiectului, ascultați-l!
Având responsabilitate de lider, câteodată Business Analyst-ul este nevoit să îndeplinească mai multe roluri. De exemplu să faciliteze ședința și în același timp să noteze ideile esențiale. Se face o greșeală când se asociază rolul de scribe cu rolul de facilitator.
Câteva trucuri care vă ajută să fiți eficienți:
Există o fabulă veche care vorbește despre șase orbi care întâlnesc pentru prima dată un elefant. Deși aceștia nu puteau vedea elefantul, doreau foarte mult să știe cum arată unul. Fiecare din cei șase au pus mâna pe elefant, pe o diferită parte a elefantului. Primul cuprinde cu mâinile un picior al elefantului și spune: "A, elefantul e exact ca un copac". "Nu-i adevarat", spune cel de-al doilea care ținea elefantul de coadă. "Elefantul e ca o franghie". Cel de-al treilea orb a fost lăsat mai de o parte, si replică: "Elefantul e ca un perete". Al patrulea, cu mâna pe trompă, se bagă și el în seamă și zice."Nu aveți dreptate. Elefantul e ca un șarpe". Al cincilea atinge colții elefantului și spune că este o sulița pe când ultimul, hotărât, spune că toți ceilalți se înșeală și că elefantul e de fapt un ventilator (acesta ținând elefantul de ureche)1.
Morala fabulei și legătura cu tema noastră de astăzi? Toți cei șase au dreptate. Elefantul are toate cele șase caracteristici descrise de ei , dar nici una nu descrie în ansamblu ceea ce reprezintă un elefant, pentru că fiecare a descris elefantul din propriul lui punct de vedere.
Același raționament se poate aplica și în cazul documentării cerințelor. E o practică bună de urmat să dezvoltați/să analizați cerințele din unghiuri diferite. Folosiți "DE CE" întrebări (DE CE/DE CE acum/DE CE nu). Evitați pot/aș putea/ar trebui, sau alte întrebări care pot conduce la un răspuns. Care este scopul? Să comparați cerințele provenite de la diferite persoane interesate și să revelati erori/duplicități sau interpretări diferite. Dacă există , atunci reprezintă probleme ce trebuie rezolvate imediat.
S-a expus anterior cum aceeași funcționalitate a sistemului poate avea înțelesuri diferite, reprezentând viziuni diferite, din perspective diferite. Acestea provin de regulă din domeniul de activitate al persoanelor cheie (într-un fel vede produsul angajatul din departamentul de marketing și în alt fel cel din IT). Alinierea viziunilor într-o singură direcție reprezintă o adevărată provocare, pentru că de acest lucru depinde dacă proiectul va avea succes sau nu.
Ce se poate face? Business Analyst-ul trebuie să realizeze o viziune de ansamblu a întregului business, având mereu în vedere care este nevoia reală de business ce trebuie satisfăcută; să ia în considerare toate perspectivele, să cunoască organizația (mediul, produsul, piața, competitorii), și persoanele interesate (care sunt, nivelul de putere/interes), atitudinea lor vazavi de soluția implementată ( vor susține soluția sau vor fi total împotrivă și vor crea blocaje?).
Business Analyst-ul trebuie să dea dovadă că este un bun mediator și un bun negociator, astfel încât să faciliteze drumul spre o înțelegere/compromis.
Participarea persoanelor interesate este esențială, căci acestea dețin informații relevante asupra business-ului, cu impact asupra dezvoltării proiectului, dar și pentru că trebuie să aprobe cerințele. Dacă nu avem acordul lor iar colaborarea este una dificilă, atunci proiectul poate fi într-un impas.
Iată câteva situații, mai des întâlnite, în relația Business Analyst - Stakeholders:
Trebuie un Business Analyst să dețină cunoștințe despre ultimele tehnologii, despre detaliile tehnice ale sistemului? Și dacă da, care ar fi gradul de înțelegere al acestor lucruri? Cât de tehnic ar trebui să fie un Business Analyst? Părerile sunt împărțite. Dar ceea ce este sigur și toată lumea este de acord cu, este că un Business Analyst ar trebui să dețină suficiente cunoștințe tehnice sau competențe tehnice cât să-i faciliteze comunicarea cu echipa de dezvoltare. În ceea ce privește relația cu clientul, Business Analyst-ul trebuie să înțeleagă în ce fel tehnologia poate îmbunătăți business-ul, astfel încât să poată contribui la găsirea celei mai potrivite soluții. La fel de important este că "Tehnologia nu trebuie să dicteze niciodată direcția în care merge business-ul!". Din acest motiv răspunsul la întrebarea "Este posibil să fii o persoană non-tehnică și totusi să excelezi ca și Business Analyst" este cu siguranță DA. Desigur, în acest caz trebuie să compensezi cu alte abilități precum: gândire critică și analitică, comunicare eficientă, abilități de leadership.
Literatura de specialitate cât și cei ce își desfășoară activitatea ca Business Analyst recomandă să investigăm întotdeauna cauzele problemelor, să nu tratăm doar simptomele. Să alegem agilitatea și nu perfecțiunea, mai exact organizațiile să fie receptive la presiunile externe astfel încât să recunoască din timp importanța soluțiilor oportune și relevante.
Dar mai presus de toate, se recomandă să fim mereu flexibili și adaptabili oricărei situații sau audiențe. Putem avea concepte, practici bune de urmat, experiență, însă, pentru că este imprevizibil și pentru că poate avea un impact atât pozitiv cât și negativ în toate nivelurile de funcționare, factorul uman rămâne, din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare.