Sau de ce ne mai numim project manageri, de ce mai recrutăm project manageri și de ce mai vorbim despre proiecte? Prima dată când am văzut un proiect a fost acum cincisprezece ani. Toată acțiunea se întâmpla într-o fabrică și rezultatul era foarte clar: o linie semiautomată pentru asamblarea aparatelor de fotografiat. Știam exact ce trebuie să facem pas cu pas, cât de productivă trebuia să fie și până când trebuia să fie gata. Până la urmă, nu făceam decât să copiem un proces manual deja existent. Pentru orice inginer era destul să vadă cum arată asamblarea manuală ca să înțeleagă scopul celor 8 stații, a roboților din magazie care așteptau să fie asamblați, a celor câțiva kilometri de cabluri, a microcontrolerelor, a alimentatoarelor cu vibrații, a benzilor transportoare și a sutelor de kilograme de senzori, motoare și piese mecanice care legau ansamblul. Managementul proiectului însemna ordonarea și paralelizarea taskurilor. Cele șase luni de lucru puteau fi rezumate într-un Gantt pe o pagină A4.
Am întâlnit același model încă vreo cinci ani, timp în care proiectele au continuat să arate la fel, chiar dacă am schimbat domeniul sau industria. La fel am planificat și construirea unei linii noi de asamblare și implementarea unui sistem de calitate într-o fabrică. Un scop acceptabil definit era singura necesitate pentru a se naște Ganttul necesar proiectului. Fiecare linie din plan era destul de clară astfel încât să știm cine o poate executa și cât timp îi este necesar.
Fast forward zece ani într-o industrie compusă tot din ingineri, guvernată de aceeași gândire logică și în care munca se întâmplă tot pe "proiecte".
Primești rolul de "Project Manager" în industria de software și primul lucru după care te uiți este acea pagina A4 cu linii și termene și alocări, despre care crezi că îți va guverna viața pe proiect - Ganttul. OK, nu îl găsești, dar nu-i nimic, se poate face. Deși primești priviri oarecum mirate când propui acest lucru, toți inginerii sunt de acord că ar trebui și știm cam cât ne ia să terminăm ce ne-am propus, doar nu putem să ne întindem la nesfârșit, nu? Cu forța glorioasei experiențe acumulate în anii de project management din firme și domenii care i-au făcut pe recrutori să se mândrească pentru că te-au adus în firmă, creezi cel mai frumos Gantt pe care l-ai văzut. Două săptămâni mai târziu, maxim trei ședințe cu clientul și echipa și îți dai seama că efortul intens și îndelungat depus de tine a devenit la fel maculatură.
Apoi îți pui întrebarea : oare ce mod de lucru e acesta?
Răspunsul vine firesc din partea tuturor: "Agile". Noi planificăm doar pentru un "sprint".
Perfect - te gândești - așadar nu trebuie să fac un plan decât pentru 2 - 3 săptămâni odată, și nu trebuie să-l urmăresc decât pe acesta. Dar realitatea lovește din nou: planul (care este de fapt doar o listă scurtă de priorități) nu îl faci tu, îl face echipa împreună cu altcineva care are cuvântul "Product" în titlu, iar organizarea și urmărirea planului o face un membru al echipei căruia toți îi spun "Scrum Master". Cele două sarcini principale pe care le-ai avut până acum ca Project Manager sunt deja în grija altora.
Hmm… Te scarpini românește în creștet și faci un pas în spate ca să nu încurci mai mult. Deschizi ochii și mintea cât mai larg și începi să îți construiești asocieri între ce ai crezut că înseamnă rolul tău și ce se întâmplă de fapt în realitate.
Pe măsură ce înaintezi afli că:
Un "proiect" în IT nu are nici termen, nici scop bine definit. Mai mult decât atât, este indicat să te ferești de clienții care cred aceasta, riscul de eșec pentru astfel de "proiecte" fiind extrem de mare.
Inginerii în industria de software sunt fundamental diferiți de inginerii din alte industrii. Dacă în manufactură faza designului ocupă maxim 20% din efortul de a termina un proiect, în IT creația e un proces permanent. Mai mult, dacă te gândești la IT ca la o industrie în care se produce artă, multe din interacțiuni încep să aibă sens.
"Proiectele" de succes nu sunt conduse de manageri. Managerul nu ia nicio decizie legată de "ce se face", "când se face", "cum se face" sau "cu cine se face".
Folosirea modului de lucru denumit intuitiv "Agile", creat special de industria de software pentru industria de software nu are nicio legătură cu succesul proiectelor. Nici măcar nu are rolul de a elimina eșecurile. Prioritatea lui este de a identifica eșecul cât mai repede și de a minimaliza pierderile de bani și timp.
Vine atunci întrebarea: "Ce fac eu aici?". Și răspunsul cel mai românesc la care te poți gândi este și cel care are cel mai mult sens: "Faci să fie bine".
Pe măsură ce trece timpul, încep să se contureze rolurile absolut necesare pentru orice proiect, care bineînțeles că nu sunt deloc corelate cu membrii de pe proiect. Iar să faci să fie bine înseamnă să suplinești acele roluri fie direct, fie indirect prin membrii echipei.
Realizezi că interacțiunea cu clientul este mai importantă pentru succes decât viteza cu care livrezi și începi să îți dezvolți relații care se transformă repede în prietenii.
Observi că între ceea ce-ți cere clientul și ceea ce are nevoie există o mare diferență și începi să gândești din ce în ce mai mult ca un Product Owner sau ca un Product Manager.
Afli că expertul în proces nu ești tu ci echipa și că sfaturile lor pot fi mai bune decât sute de pagini de materiale despre Agile și "best practices".
Vezi că fiecare echipă trebuie să treacă prin aceiași pași ca să învețe să lucreze împreună și că oricât ți-ai dori nu poți elimina procesul de învățare, cel mult îl poți accelera.
Îți dai seama că nu se poate face artă în stres și presiune, eliminarea acestora este de fapt una dintre sarcinile tale zilnice ca manager.
Industria de IT nu a revoluționat doar calitatea vieții noastre de consumatori. Impactul cel mai mare se vede în modul în care privim munca.
Dacă până acum 20 de ani un job reprezenta primordial un mod de a-ți întreține familia, acum a devenit o cale prin care fiecare din noi aduce o contribuție societății.
Din motive economice, cele mai profitabile produse software sunt cele care se adresează unei audiențe cât mai mari. Să creezi o aplicație pe care o utilizează zeci sau sute de mii de persoane a devenit ceva normal. Prin urmare, aproape oricine lucrează în industria de IT are potențialul să influențeze la un moment dat, prin deciziile pe care le ia, viețile celor din jurul său. Și toți devenim treptat conștienți de acest lucru.
În aceste condiții și rolul Project Managerului a trebuit să evolueze. Fiind de cele mai multe ori singurul responsabil de succesul unui produs, cunoștințele și aptitudinile lui încep să se întindă înspre vânzări și negociere, management de produs, antreprenoriat, mentorat și training. În mod cert că lista se va extinde în viitor.
de Paul Cioanca
de Ovidiu Mățan
