ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 140
Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 9
Abonament PDF

Istoria IT-ului Clujean (III) - Harta IT

Marius Mornea
Software Engineer și fondator al Mintaka Research



DIVERSE

Titlul plănuit al articolului curent era: "De la învățământ la dezvoltare profesională" și dezvolta ideea de preluare, de către mediul privat, al rolului de motor al IT-ului în perioada post-comunistă. Pe scurt, atât accesul la resursele de calcul, cât și la pregătirea specializată au fost transferate de la stat spre companii private.

Primele firme din IT-ul clujean au avut ca obiect de activitate principal, comerțul cu echipamente hardware. Răspunzând și unei cereri existente în piață, absolvenții perioadei precedente de pionierat, s-au conformat mai ales curentului mondial de răspândire al calculatorului personal. Analogic cu stivele hardware/software, peste acest strat inițial s-au dezvoltat ulterior servicii de telecom (de la rețele de cartier improvizate, la soluții profesioniste), servicii complete de infrastructură IT pentru mediul de afaceri, distribuția de soluții software, customizarea acestora, iar în final producția locală, atât în regim outsource, cât și orientată spre produse proprii. Există eforturi ca în viitorul apropiat să mai adăugăm un strat: scena startup-urilor.

În mod natural această stivă a serviciilor economice a fost însoțită de o dezvoltare similară a specialiștilor. Pornind de la specialiști în administrarea sistemelor IT, trecând prin multe iterații de programatori și ajungând în cele din urmă la antreprenorii actuali. Important de menționat este că mediul economic a preluat de mult timp, o parte din efortul social de pregătire a acestor specialiști. De la simplele job-uri de administratori de Internet-Cafe, la cursuri dedicate liceenilor și studenților clujeni, la cursuri specializate pentru angajați în interiorul companiilor, până la multitudinea de comunități de specialiști și antreprenori locali, atât de active în ultimul timp. Îmi amintesc și acum contrastul între programa de liceu: Pascal, C++ (în cazuri fericite), FoxPro, și cursurile de Java pentru liceeni oferite de Recognos sau la facultate de către IQuest. Acestea aveau loc acum cincisprezece, respectiv doisprezece ani, și aveau un rol fundamental în creșterea nivelului specialiștilor și implicit al proiectelor dezvoltate în mediul afacerilor IT local. În mod natural, au urmat multe alte inițiative, dar odată cu explozia numărului de firme din domeniu, a apărut fenomenul de specializare în cadrul firmelor, iar atenția către educație s-a diluat mult. Doar recent comunitatea de antreprenori, a reluat aceste inițiative educaționale și le urez un impact cel puțin egal cu al predecesorilor.

Evoluțiile de mai sus pot fi ușor urmărite, comparând evoluția numărului de firme, natura serviciilor acestora, numărul și profilul angajaților, numărul și profilul clienților acestora, etc. Așa ajungem la noul titlu al articolului: "Harta IT". Din nevoia de a valida cronologic informațiile de mai sus, am încercat să fac o listă a companiilor IT clujene, aranjate după data înființării, și care să conțină unele detalii despre activitatea lor: evoluția numărului de angajați, a cifrei de afaceri, profilului, etc. După câteva căutări în memorie, iar mai apoi pe BestJobs, Aries, Cluster IT, am găsit un candidat pentru rolul de prima companie IT de succes pe piața IT: NET Brinel (înființată în 1991). Dar lucrurile s-au complicat repede, de la simpla încadrare a evoluției sinuoase între hardware și software a primei candidate, până la descoperirea ocupantelor locurilor următoare, evoluția din anii nouăzeci a companiilor locale, începe sa se piardă cu trecerea timpului.

Prin urmare am scos de la naftalină un proiect mai vechi, care aștepta un motiv suficient de bun pentru a se materializa: realizarea unei hărți, ideal interactivă și inteligentă, care să permită explorarea vizuală a evoluției IT-ului clujean. Foarte pe scurt, ar trebui să fie genul de aplicație bogată în informații vizuale, simplu de folosit, având acel factor de Uau care o transformă instant în jucărie preferată. În culise, ar exista o bază de date inițială, cu informațiile de mai sus, iar scena ar fi plină de buline colorate, ancorate pe hartă în dreptul sediilor diverselor firme, dimensionate procentual și mapate pe tot felul de filtre ce permit interogarea datelor. Bineînțeles că factorul de Uau nu este complet, fără animarea cât mai veselă a bulinelor, pentru a indica evoluția în timp a ecosistemului.

Pentru început recurg tot la ajutorul cititorilor în realizarea următorului plan:

  • găsirea unei surse de date suficient de detaliată pentru a trezi un interes inițial. De exemplu o listă a firmelor de profil de la: Camera de Comerț și Industrie Cluj, ANAF, sau alternative ca BestJobs, Aries populată cu informațiile de mai sus;
  • dezvoltarea unei aplicații simple bazată pe Google Maps;
  • promovarea și construirea unei comunități capabilă să valideze, actualizeze și îmbogățească datele astfel încât să permită extragerea unor informații mai valoroase;

Cer ajutorul comunității, pentru că harta nu poate aduce beneficii decât dacă utilizatorii ei înțeleg relația de directă proporționalitate între calitatea/cantitatea de informații pe care o pot extrage și cea pe care o adaugă. Practic utilitatea crește, prin aportul de date utile și valide.

Închei, ca de obicei, așteptând feedback, recomandări pentru punctele de mai sus și ajutorul dumneavoastră.

NUMĂRUL 138 - Maps & AI

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • Connatix
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • Yardi
  • Colors in projects

INTERVIURI VIDEO