Deși ne place să credem că pentru design sunt suficiente talentul și creativitatea, organizarea procesului de design este un factor critic pentru succesul unui proiect. În cele ce urmează, descriem câteva idei care ajută la structurarea unei strategii de design, mai ales pentru proiectele de design de interfețe pentru software.
Strategia de design are mai multe funcții care trebuie înțelese pentru a putea propune un proces relevant pentru fiecare proiect.
De multe ori designul este privit la început ca un accesoriu în procesul de dezvoltare; proces care este complex și se îndepărtează ușor de obiectivele mari ale clientului. Însă componenta de design are tocmai rolul de a alinia produsul cu obiectivele companiei. Prin urmare, formularea strategiei de design coincide cu revenirea asupra imaginii de ansamblu a produsului digital. De multe ori, amplitudinea obiectivelor influențează configurarea strategiei: o strategie concepută pentru a susține obiectivele mari diferă de strategia care este construită pentru alimenta un proces de programare pe termen scurt.
Este foarte ușor să se înceapă designul ignorând contextul mai larg. Într-adevăr se văd mai rapid primele rezultate, însă în scurt timp se va ajunge la blocaje pentru că au fost ignorați factorii mai generali, ca de exemplu: planuri de release-uri, programe de marketing, disponibilitatea diferiților actori. Strategia de design trebuie să identifice factorii generali care influențează designul și să îi ia în considerare.
Identificarea necunoscutelor și a factorilor care limitează posibilitățile este esențială. Ignorarea lor va duce la blocaje, iar clientul va reproșa faptul că un profesionist ar fi trebuit să anticipeze constrângerile și riscurile. Strategia de design va trebui deci să propună soluții pentru a gestiona acești factori.
Înainte de a începe un proiect de design merită să ne uităm în jur și să deschidem ochii pentru a descoperi oportunități pentru produsul digital. Perspectiva designerului întregește peisajul de experți, iar un designer trebuie să își asume acest rol. Astfel va putea oferi plus valoare echipei.
Pentru că oferă o perspectivă de ansamblu asupra etapelor de proiect și a obiectivelor pentru fiecare etapă, formularea strategiei de design este momentul în care se pot structura activitățile de design pentru a evita redundanța sau secvențe ineficiente de lucru. În ultimă instanță, acest aspect determină costurile.
Deși este improbabil să ofere un calendar precis, strategia de design va oferi actorilor niște repere în jurul cărora își vor formula așteptări care vor ajuta la comunicare și vor oferi o structură proiectului ce permite sincronizare.
Formularea strategiei de design presupune pregătirea mai multor elemente, iar aproape toate la bază căutarea de informații. Principalele subiecte pe care le abordează sunt următoarele:
Procesele creative trebuie să fie orientate către rezultate specifice pentru ca să fie eficiente. Obiectivele oferă concentrare și permit progresul cumulativ. Este important ca obiectivele strategiei să fie derivate din obiectivul general al organizației ce dezvoltă produsul și să nu fie raportate la cerințele de termen scurt ale echipei de dezvoltare. Apoi, trebuie explicitate obiectivele specifice pentru design și să fie formulate cât mai precis. Spre exemplu, ele pot să expliciteze ce elemente din produs se vor aborda, pentru ce utilizatori se va lucra și ce efect trebuie să obțină designul.
Dacă există deja o versiune de produs, se recomandă începerea cu un audit înainte de formularea strategiei. Astfel se pot identifica în mod clar elementele ce trebuie îmbunătățite. Dacă nu există un produs inițial, merită aruncată măcar o privire asupra concurenței pentru a determina nivelul care trebuie depășit. Acesta este și un prilej de a explora așteptările clientului.
Aceste elemente trebuie descoperite, mai ales pentru că nu sunt evidente la început. Aceasta este o ocazie pentru a scoate în evidență ceea ce lipsește și ce va face munca de design dificilă (conținut, decizii de luat, etc.). Se numesc responsabilitățile actorilor. Se menționează riscurile și se propun metode de a le gestiona. Toate aceste elemente au ca scop prevenirea de probleme. Dacă sunt discutate la început, se vor putea gestiona mult mai productiv când apar.
Partea cea mai importantă a strategiei descrie etapele proiectului și secvența în care se vor desfășura. Spre exemplu, dacă și când se face cercetare. Dacă și pentru ce parte din aplicație se va face un prototip; în ce fel se va face. Secvențialitatea este importantă, pentru că ea trebuie să fie funcție de obiective și constrângeri și în mod ideal să fie calea cea mai bună pentru a le atinge. "Calea cea mai bună" este un termen relativ: uneori viteza contează mai mult decât calitatea, alteori se preferă un mod de lucru mai profund.
Fiecare secvență ar trebui să fie însoțită de o listă de livrabile, iar ele să susțină într-adevăr realizarea obiectivelor. Se pot da estimări și se pot formula proceduri de documentare a muncii.
Ca la orice plan, valoarea strategiei de design nu constă doar în rezultat ci și în proces. Explicitând aceste elemente, căutând informații și discutând oportunități și constrângeri, echipa dezvoltă o înțelegere a ceea ce urmează să fie făcut, de ce urmează să fie făcut și cum se va lucra. Chiar dacă va interveni neprevăzutul și strategia se va schimba pe parcursul proiectului, echipa va putea lucra convergent și nu divergent.
de Călin Diniș , Mihai Tentis
