Un cuvânt des vehiculat în companiile din domeniul IT&C este "brevet" sau "patent". Iar în ultimii ani, odată cu posibilitatea de a accesa mai ușor anumite fonduri nerambursabile, acest cuvânt se strecoară și mai frecvent în discuție. Dar am constatat că, în practică, nu se cunoaște prea bine pentru ce anume poate fi obținut un brevet.
În mod eronat, multe persoane consideră că orice aplicație sau program software poate fi brevetat dacă există interes și resurse.
V-ați întrebat vreodată de ce obținerea unui brevet sau măcar depunerea unei cereri de brevet este deseori, o condiție pentru obținerea unor anumite tipuri de finanțări pentru sectorul IT&C? Pentru că se urmărește inovarea. Iar inovarea este strâns legată de brevetabilitate - noutatea fiind una din condițiile pe care o invenție trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi brevetată. Cu alte cuvinte, la momentul depunerii cererii de brevet, ar trebui ca respectiva invenție să nu existe deja în stadiul tehnicii.
Brevetul este o temă foarte generoasă și cu multe lucruri de luat în considerare. Mai jos expunem doar câteva aspecte de bază care să vă ajute să vă faceți o imagine de ansamblu.
Pentru ce anume vreți să obțineți brevetul? Aceasta e prima întrebare pe care ar trebui să v-o adreseze un expert în domeniul brevetelor, ca să înțeleagă în ce mod vă poate ajuta. Ideal ar fi să aveți pregătită o descriere a invenției pentru că următorul pas constă în a verifica în primul rând, dacă poate fi considerată invenție în sensul legislației aplicabile și în al doilea rând, dacă îndeplinește toate condițiile legale pentru a fi brevetată.
Potrivit legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, un brevet poate fi acordat pentru orice invenție cu caracter tehnic având ca obiect un produs sau un procedeu, dacă îndeplinește următoarele condiții: este nouă, implică o activitate inventivă şi este susceptibilă de aplicare industrială.
Dacă vreuna din condiții nu este îndeplinită, recomandabil ar fi să nu porniți pe un drum lung și costisitor.
În general, în România, programele de calculator, luate ca atare, nu pot obține protecție prin brevet deoarece nu sunt considerate invenții în sensul legislației aplicabile. Același lucru este valabil și pentru brevetul european.
Dar aceasta nu înseamnă că nu există situații în care o soluție sau tehnologie IT ar putea fi patentată - de exemplu, dacă este vorba despre o invenție realizată cu ajutorul calculatorului (în engleză, computer-implemented inventions [1] ); doar că respectiva invenție ar trebui să întrunească în mod cumulativ condițiile legale- dar acest lucru este dificil, de multe ori.
Notă: Potrivit Oficiului European al Brevetelor, dacă invenția „[…] involves the use of a computer, computer network or other programmable apparatus, where one or more features are realised wholly / partly by means of a program.”
În practică, pot exista soluţii IT care - deși nu se califică pentru protecție prin brevet - ar putea fi înregistrate ca modele de utilitate, dacă respectă legislația aplicabilă modelelor de utilitate: de exemplu, o soluție IT care aduce o îmbunătățire unei alte tehnologii.
Cert este faptul că analiza și estimarea șanselor de brevetabilitate se vor face mereu de la caz la caz, luând în considerare - printre altele - efectul tehnic și funcționalitățile tehnice, aspectul inovator și aplicabilitatea practică a respectivei invenții. De asemenea, chiar dacă ați obține brevetul, este important să rețineți că acesta nu ar proteja programul de calculator, ci soluția tehnică pe care acel program o aduce unei probleme tehnice.
Brevetul vă conferă douăzeci de ani de protecție, doar în țara sau țările în care l-ați obținut, cu condiția să plătiți taxele pentru menținerea lui în vigoare. Cu alte cuvinte brevetul ca și marca este teritorial. De aceea, trebuie să luați în considerare încă de la început unde depuneți cererea de brevet și în ce țări vreți ca invenția dumneavoastră să fie protejată.
O societate din România sau un inventator român poate solicita protecție prin brevet:
Pe cale națională, în România, la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM);
Pe cale regională, la Oficiul European al Brevetelor (EPO);
Procedura de obținere a brevetului diferă în funcție de calea pentru care optați. Dar este întotdeauna complexă și destul de lungă. De exemplu, un brevet, care îndeplinește toate condițiile cerute de lege, se poate obține la OSIM în aproximativ 2 - 5 ani și în aproximativ 3- 5 ani la EPO. Există și cazuri în care procedura se poate complica, ceea ce înseamnă că poate dura mai mult.
De asemenea, aspectul costurilor este de luat în seamă atunci când vă propuneți să obțineți un brevet. Acestea pot fi considerabile, dar este bine de știut că puteți beneficia de anumite reduceri la taxele pentru obținerea unui brevet la OSIM, în funcție de anumite criterii, de exemplu, valoarea venitului mediu brut lunar (pentru persoane fizice) sau cifra de afaceri (pentru societăți comerciale).
Iar la final, pentru curiozitatea dumneavoastră, puteți citi aici despre câteva invenții din domeniul tehnologic. Totuși, aveți în vedere faptul că, cel mai probabil, sunt invenții patentate în SUA, unde legislația este diferită față de cea din Europa, iar brevetele în domeniul IT pot fi ceva mai accesibile.
Pentru a vedea exemple de invenții brevetate în România și în Europa, puteți accesa acest link și acest link.
de Ovidiu Mățan
de Kovacs Zsolt
de Radu Murzea
de Axente Paul
