Unele aspecte de natură legală ce vizează aplicațiile software în general precum proprietate intelectuală și folosirea codului open source, colectarea datelor cu caracter personal prin aplicație, publicarea în Google Play, au mai fost analizate în numerele anterioare ale revistei Today Software Magazine.
În articolul acestui număr, aș vrea să mă opresc asupra modului în care se exploatează comercial aplicațiile de tip SaaS (Software as a Service) și, în special, asupra parteneriatelor ce vă pot ajuta să obțineți încasări din folosirea acestor aplicații.
Pentru început voi face o scurtă remarcă introductivă pentru cei nefamiliarizați: aplicațiile SaaS sunt cele pe care dezvoltatorii software le livrează clienților sub forma unui serviciu. Clienții nu cumpără și nu dețin programul sau aplicația în sine, ci dobândesc dreptul limitat (și neexclusiv) de a-i folosi funcționalitățile în schimbul unei sume de bani, de obicei, o taxă anuală sau un abonament pe o anumită perioadă. Caracteristic acestui tip de aplicație este faptul că aplicația nu este găzduită de (la) clienți. De cele mai multe ori, este găzduită în cloud la un furnizor ce oferă servicii de cloud sau într-un data center independent, iar clienții o pot accesa prin browser-ul de Internet.
Recent, în pauza unei conferințe, discutam cu un dezvoltator software aflat la început de drum. Acesta împreună cu asociații săi crease o aplicație SaaS nișată, adresată unui public țintă bine-stabilit. Știa industriile în care urma să abordeze potențialii clienți și era în discuții avansate cu un partener care să-i ajute să ajungă la respectivii clienți. După ce mi-a povestit în ce constă aplicația, mi-a spus: "Avem totul pregătit. Ne mai trebuie doar un model simplu de reseller contract pe care să-l încheiem cu reseller-ul. Dar luam un model de pe Internet și gata".
Întrebarea mea firească în legătură cu rolul pe care urma să-l joace reseller-ul în aranjamentul pe care îl aveau în plan (mandatar, agent, distribuitor, etc.) l-a buimăcit. După modul în care m-a privit, puteam ghici că se gândește măcar la câteva clișee cu și despre avocați: «altul care vrea să-mi ia banii și să mă acopere de hârtii», «de ce să plătesc un avocat când e plin Internetul de modele de contracte», «n-am nevoie de un contract complicat, ci de ceva simplu și ieftin, poate chiar gratis», etc. . Poate că interlocutorul meu avea totuși o părere mai bună despre munca avocaților, dar lăsând gluma la o parte, din punctul lui de vedere comercial, problema era simplă: am creat produsul, știm clienții pe care vrem să-i stabilim drept țintă, mai avem nevoie doar de un distribuitor care să ducă produsul la clienți; nu are rost să ne mai complicăm cu probleme juridice.
Vă este cunoscută această abordare?
Brusc, mi-am amintit că, deseori, cuvintele au conotații diferite pentru persoane diferite. Mai ales dacă sunt implicați și termeni juridici care pot avea semnificații variate.
Sigur, pentru dezvoltatori, denumirea sub care ar opera acest reseller nu are neapărat semnificații diferite - el se poate numi distribuitor, agent, mandatar, prestator de servicii, important este să stimuleze folosirea aplicației SaaS. De asemenea, nici nu ar avea de ce să aibă altă semnificație. De cele mai multe ori, este treaba departamentului juridic să-și dea seama de aspectele legale implicate într-un proiect. Dar ce se întâmplă dacă departamentul juridic nu adresează toate întrebările potrivite? Sau mai rău, dacă nu beneficiați de vreun ajutor juridic? De aceea, nu strică să aveți măcar o idee despre câteva din problemele sensibile pe care le ridică distribuirea acestui gen de aplicații.
Primul lucru pe care ar trebui să-l faceți este să vă pregătiți strategia comercială și să vă gândiți cum vreți "să arate" relația contractuală cu partenerul care va promova și distribui / licenția aplicația către potențialii clienți. Pentru a putea beneficia de un contract bun care să vă protejeze interesele și poziția de dezvoltator al aplicației, este necesar să fie cunoscute anumite detalii.
Iată mai jos câteva exemple de întrebări pe care ar trebui să insistați:
Care vor fi atribuțiile partenerului? Vă ajută doar cu promovarea produsului dumneavoastră software, vă reprezintă la negocieri sau are atribuții mai extinse?
Ce tip de relație doriți să aibă partenerul dumneavoastră cu clientul final? Cine va încheia contractul cu acesta - partenerul sau dumneavoastră (dezvoltatorul aplicației)?
Partenerul își va desfășura activitatea în mod independent sau pe baza indicațiilor dezvoltatorului?
Este nevoie ca dezvoltatorul să încheie un contract separat cu clientul final privind folosirea aplicației?
Cine poartă răspunderea pentru contractul încheiat cu clientul final și pentru eventuale acțiuni nepermise asupra aplicației din partea clientului final?
Care este mecanismul financiar agreat - partenerul primește un comision sau încasează direct suma integrală, urmând apoi să plătească o anumită parte către dezvoltator?
Cine asigură suportul tehnic în eventualitatea unei nefuncționalități?
Dacă prin intermediul aplicației se pot colecta și procesa date cu caracter personal ale oamenilor, cine e obligat să respecte legislația aplicabilă?
Îi acordați partenerului vreo licență sau orice drept privind aplicația? De exemplu, pentru scopurile distribuirii aplicației, îi permiteți să adapteze în vreun fel aplicația?
Pe baza răspunsurilor la aceste întrebări, intențiile comerciale pot fi reflectate contractual într-un mod cât mai fidel și, cu ajutorul potrivit, chiar avantajos pentru dumneavoastră.
Din punctul de vedere al redactării contractului, calitatea în care acționează partenerul dumneavoastră - fie ca distribuitor, revânzător al aplicației, comisionar, reprezentant ce negociază licențierea aplicației în numele dezvoltatorului, fie ca agent care semnează contracte în numele și pe seama sa, etc. - atrage consecințe juridice diferite și, implicit, drepturi/obligații distincte pentru dezvoltator. Mai simplu spus, conținutul contractului contează întotdeauna.
În mod obișnuit, denumirea dată contractului ne poate ajuta că calificăm juridic acel contract adică să identificăm regulile ce i se aplică și să determinăm întinderea obligațiilor asumate de părți. Totuși, în practică, sunt foarte dese cazurile în care denumirea nu reflectă relația existentă de fapt între părți. Dacă la problema denumirii adăugăm și redactarea deficitară a contractului, conflictul reprezintă o certitudine, fiind doar o chestiune de timp.
Așadar, o discuție clară privind aceste aspecte este de importanță majoră pentru dezvoltator și consultantul care îl asistă cu pregătirea contractului și a negocierii. În primul rând, vă ajută să nu pierdeți timpul cu redactarea unor clauze contractuale care ulterior se pot dovedi neacoperitoare sau inadaptate obiectivelor de business. Iar în al doilea rând, vă ajută să limitați riscul apariției unor eventuale divergențe cu partenerul, atunci când încasările de pe urma aplicației cresc substanțial iar interesele comerciale se schimbă.
de Ovidiu Mățan
de Vlad Ciurca
de Ștefan Bălan
de Ioana Varga , Ioana Costea
