Mintaka Research este, pe scurt, o platformă colaborativă online de cercetare şi dezvoltare interdisciplinară, având scopul declarat de a reuni cercetarea, mediul de afaceri şi educaţia într-un efort comun şi de a oferii servicii menite sa faciliteze cooperarea, construirea de relaţii şi comunicarea între competenţe din medii şi domenii diferite. Scopul principal este de a construi o comunitate de cercetare şi un set de unelte care permit inovarea în diferite domenii, dar şi posibilitatea de a împărtăşi cunoştinţele acumulate cu mediul academic şi cel de afaceri, asigurând în acest fel atât continuitate, cât şi noi oportunităţi de a introduce inovaţiile din cercetare în viata de zi cu zi. Filozofia centrala este promovarea efortului colaborativ, în locul celui individual, ajutat de un set de unelte şi servicii care permit abordarea unor proiecte tot mai grele şi crearea de plus valoare.
Pentru a înţelege mai bine conceptul începem cu ideile de la care a pornit totul şi contextul în care au luat naştere acestea.
Prima idee a plecat de la o nevoie deseori întâlnită în mediul de afaceri IT: nevoia de specialişti. Aceştia sunt o resursă care ridică o serie de dificultăţi manageriale: în primul rând costul financiar ridicat şi durata extinsa necesară recrutării sau pregătirii lor (în cazul în care piaţa muncii nu oferă resurse în domeniul de interes); în al doilea rând nivelul de utilizare fluctuant (în general specialiştii sunt necesari în faza de concepţie şi arhitectură, precum şi în soluţii de optimizare şi performantă), perioadele de angajament maxim alternând cu perioade lipsite de activitate. Ca urmare a acestor dificultăţi predomină două abordări: angajarea/pregătirea unui specialist şi folosirea lui pe durate scurte la capacitate maximă, în rest fiind alocat pe activităţi de rutină; sau asumarea rolului de specialist de către un membru al echipei, ceea ce duce de cele mai multe ori la creşterea duratei necesare şi o scădere a nivelului calitativ.
O a treia soluţie, mai puţin prezentă pe piaţa locală, este antrenarea specialiştilor în servicii de consultantă, lucru ce duce la soluţionarea dificultăţilor de mai sus atât din perspectiva angajatorului cât şi al specialistului. Fără a intra într-o dezbatere, presupunem că lipsa serviciilor de consultantă se datorează atât nivelului de maturitate relativ scăzut al pieţei, cât şi caracterului predominat executoriu al unui mediu IT dominat de outsourcing. Rezultatul este o lipsă de specialişti pe piaţa muncii, fie datorită blocării lor în poziţii fixe, lipsite de vizibilitate, fie exodului acestora ca urmare a cererii locale fluctuante comparativ cu alte pieţe. În acest context a luat naştere prima idee şi anume crearea unei structuri care să permită atât localizarea cât şi mobilitatea specialiştilor pe piaţa locală.
Evoluţia ideii spre soluţii practice de atingere a celor două obiective ne-a condus la: crearea unei comunităţi de specialişti, pentru a reuşi localizarea acestora şi la crearea unui cadru ce sa permită mobilitatea şi stabilizarea la un nivel constant al angajamentului.
În cazul primei soluţii, există semne pozitive în mediul local prin existenţa şi apariţia de noi iniţiative similare cum ar fi: TJUG (Transylvania Java User Group), GTUG Cluj-Napoca (Google Technologies User Group), RTC (Romanian Testing Community), AgileWorks Romania, Semantic Web meetup group, Today Software Magazine etc. Merită menţionate şi iniţiative exterioare mediului ITC, cum ar fi cele două organizaţii TEDx înfiinţate pe plan local. Toate aceste organizaţii confirmă nevoia şi deschiderea mediului local spre comunităţi ce să permită colaborarea şi împărtăşirea cunoştinţelor de nivel înalt, specializate.
A doua soluţie se dovedeşte un pic mai dificilă din cauza lipsei unei cereri constante de competente de nivel înalt. Aceste fluctuaţii au ca efect atât absenţa unui venit constant cât şi dificultăţi în menţinerea nivelului ridicat de pregătire al specialistului. Cu alte cuvinte trebuie găsită o modalitate de ocupare a timpilor morţi dintre proiecte. Propunerea noastră este implicarea în cercetare, iar pentru argumentarea ei prezentăm mai jos contextul şi formularea celei de a doua idei.
Cercetarea în ultimul deceniu în România a cunoscut evoluţii spectaculoase, de la încercări de revigorare o dată cu aderarea la strategiile europene de cercetare de la Barcelona 2002, urmate de formalizarea unor abordări unitare la Lisabona 2005, cu efecte pozitive pe plan local în perioada 2007-2008, până la reduceri drastice în perioada de criză şi modificări birocratice ce fac greu accesibile o mare parte din fonduri. Drept urmare a perioadei de aliniere europeană a luat naştere în România o generaţie de cercetători cu rezultate reale, nivel ridicat de specializare şi contracte internaţionale. Cu toate acestea exista o dependentă mult prea mare intre cercetare şi educaţie, implicit intre cercetare şi mediul politic. Cercetarea privată este la un nivel scăzut, cu câteva excepţii producţia de IP (Proprietate Intelectuala) fiind redusă, statisticile europene arătând o evoluţie a investiţiilor în cercetare în anul 2008 în funcţie de provenienţă: business 45.4%→23.3%, guvern 47.6%→70.1%, străine 5.5%→4.0%.
Rezultatul este blocarea unei întregi generaţii de specialişti într-un mediu care prin natura hibridă, cercetare/ educaţie, împiedică concentrarea asupra cercetării, de cele mai multe ori calitatea ambelor activităţi fiind afectată, dar şi printr-o birocraţie excesivă scade mobilitatea specialiştilor legându-i de mediul academic şi instituţiile statului. Cu toate acestea există şi iniţiative private precum: Coneural, RIST (Romanian Institute of Technology), Ad Astra, etc; ce încearcă să ofere o alternativă privată şi să creeze un mediu de cercetare lipsit de birocraţie, politică şi separat de procesul educational, pentru a permite focalizarea exclusiv pe cercetare şi atingerea potenţialului maxim. În acest context ia naştere a doua idee şi anume crearea unui centru de cercetare privat care să ofere un mediu propice cercetării şi să se constituie ca o alternativă instituţiilor statului, permiţând în acelaşi timp atât cercetătorilor din mediul academic, cât şi specialiştilor din mediul privat să colaboreze pe diferite proiecte ocupând timpii morţi generaţi de fluctuaţia cererii pe piaţă.
Rolul centrului este atragerea de proiecte şi investiţii, atât din mediul de afaceri, cât şi finanţare europeană sau guvernamentală, permiţând colaborarea orientată spre proiect şi favorizând astfel mobilitatea şi evitând blocarea resurselor în poziţii fixe.
Ultima idee este legată de educaţie şi rolul ei în asigurarea continuităţii. În condiţiile în care primele două concepte se ocupă de identificarea şi implicarea specialiştilor existenţi, se pune problema în ce măsură competenţele existente pe piaţă acoperă cererea, atât ca spectru cât şi volum. Prin urmare este necesară o implicare activă în procesul de educaţie prin împărtăşirea experientei acumulate şi prin eforturi active de a îmbogăţi mediul academic cu activităţi extracurriculare sau chiar găsirea unor modalităţi de mapare a programei de învăţământ pe nevoile din mediul de afaceri. Aceasta ramură oferă posibilitatea specialiştilor de a colabora cu mediul academic pentru a creste nivelul calitativ al materialului didactic şi implicit interesul şi performanţele studenţilor. La un nivel mult mai practic iniţiative similare există implementate cu succes, de exemplu institutul Hagenberg din Austria sau compania Neusoft, au făcut un pas mai departe înfiinţând instituţii de învăţământ superior al căror rol este de a produce specialişti direct mapaţi pe nevoile de cercetare şi business cerute de către cele două organizaţii.
Cele trei idei de mai sus reunite alcătuiesc contextul în care a luat naştere, iar după rafinări succesive, a ajuns în forma actuală conceptul de platformă colaborativă de cercetare şi dezvoltare interdisciplinară. În continuare vom arunca o privire asupra ofertei de servicii, organizarea şi rolul lor în cadrul platformei.
În practică, pentru a putea susţine comunitatea şi a răspunde nevoilor unui grup ţintă heterogen, atât din punct de vedere al mediului de provenienţă, cât chiar şi geografic, oferim o platformă online care va conţine un set de unelte şi servicii împărţite în patru mari categorii: comunitate, canale de comunicare, depozit de cunoştinţe şi scientometrie. Conţinutul este divizat în două: accesibil tuturor sau restricţionat pe bază de utilizator. În continuare prezentăm cele patru mari categorii.
Comunitatea
Această componentă de business se ocupă cu toate serviciile şi tipurile de interacţiune necesare comunităţii. Blocul de bază este colecţia de competente: o bază de date în care sunt centralizate toate competentele accesibile prin intermediul platformei. Baza de date se va construi prin agregarea informaţiei din profilurile tuturor colaboratorilor, plecând de la specialişti individuali, pană la echipe sau organizaţii. Competentele sunt clasificate pe baza mai multor criterii: cercetare (domeniu, tehnologie, fundamentală, aplicată), dezvoltare (domeniu, tehnologie, capacitate), comunicare (canale, audienţă), business (finanţe, HR, management), etc.
Modelul de business: fiecare utilizator poate accesa colecţia de competenţe şi folosind o unealtă poate constitui o echipă de competenţe menită să colaboreze pentru îndeplinirea unui obiectiv comun. Dacă comunitatea are disponibile resursele pentru a atinge obiectivul, utilizatorul poate finaliza echipa prin definirea detaliată a obiectivului şi publicarea acestuia sub forma unui proiect în cadrul comunităţii. Toţi ceilalţi utilizatori, care au în profil competentele necesare proiectului, vor fi notificaţi de către sistem, având opţiunea să îşi arate interesul. Când toate poziţiile sunt ocupate, iniţiatorul proiectului şi colaboratorii înscrişi, vor semna un document de colaborare prin care stabilesc termenii şi condiţiile. Odată finalizat acordul, fiecare membru implicat va putea să vadă datele de contact ale celorlalţi membrii ai echipei şi proiectul poate fi demarat. Acest model de colaborare generic, orientat pe competenţe, permite o mare varietate de interacţiuni şi maximizarea implicării tuturor resurselor pentru a atinge toate căile descrise în diagrama Venn.
Canalele de comunicare
Aceasta componentă de business este compusă dintr-un set de unelte ce facilitează comunicarea. Spre deosebire de competentele de comunicare din cadrul comunităţii, ce deservesc individual proiecte, setul de instrumente din această secţiune este disponibil tuturor utilizatorilor, atât individual cât şi echipelor care colaborează pe proiecte, şi au ca scop principal creşterea vizibilităţii, promovarea diferitelor iniţiative, rezultate sau realizări şi permit comunicarea deschisă între toţi membrii comunităţii. Având în vedere că aceste servicii sunt oferite de platformă, nu de comunitate, ele vor fi disponibile gratis în interiorul comunităţii, dar promovarea externă şi canalele naţionale sau internaţionale (guvern, asociaţii şi organizaţii internaţionale) vor fi disponibile contra unui preţ fix sau doar utilizatorilor cu pachete contra cost. Cele mai importante canale, cu rol strategic, menite sa ofere avantaje competitive sunt: guvernamentale (METCS#, ANCS#, UEFISCDI#), centre internaţionale (Hagenberg), asociaţii internaţionale (ACM, IEEE, RSA).Cele mai importante canale, cu rol strategic, menite să ofere avantaje competitive sunt: guvernamentale (METCS1, ANCS2, UEFISCDI3), centre internaţionale (Hagenberg), asociaţii internaţionale (ACM, IEEE, RSA).
Depozitul de cunoştinţe
Îndeplineşte rolul de stocare şi acces la cunoştinţe disponibile atât comunităţii, cât şi clienţilor externi. Conţinutul poate proveni atât din comunitate, cât şi acumulat intern de platformă, dar în ambele cazuri are ca şi trăsătură comună faptul că se află în proprietatea intelectuală a Mintaka Research, fiind organizat în categoriile: articole, prototipuri, procese, metodologii, patente, pachete de training etc. Accesul va fi împărţit pe nivele, plecând de la conţinut liber accesibil, chiar open source, pană la conţinut cu acces plătit sau accesibil doar intern. Exemple de conţinut pus la dispoziţie: un glosar de metodologii de cercetare şi o colecţie de tehnici şi procese de management al tehnologiilor. Acestea se constituie în două dintre punctele forte, cu rol strategic, în care organizaţia îşi propune sa investească. Cu toate că depozitul de cunoştinţe nu este un scop în sine, el fiind rezultatul unui proces cumulativ continuu, o dată ce va depăşi o masă critică se va declanşa un alt proces de capitalizare format din două componente principale: prima cu rol de consultanţă şi transfer de cunoştinţe, iar a doua cu rol de a cauta noi aplicaţii şi noi posibilităţi de dezvoltare şi parteneriate în industrie. Cele două componente se vor uni într-un efort comun de a reinvesti cunoştinţele acumulate înapoi în mediul de afaceri.
Scientometrie
Aceasta componentă este responsabilă cu măsurarea şi analiza tuturor iniţiativelor ştiinţifice. De la simple operaţii de revizuire ale articolelor, pană la măsurări şi compararea rezultatelor cu standardele din industrie, analiza impactului, metrici şi bibliometrie. Serviciile se împart şi în acest caz în funcţie de provenienţă (comunitate, platforma, servicii externe), nivel de prestigiu (intern, universităţi locale, evaluare naţională sau internaţională), rezultând într-o plajă adaptată de preturi. Exista două abordări principale: în primul rând o ofertă substanţială de servicii gratuite, cu rol în promovarea şi asigurarea unui nivel înalt de calitate în cadrul comunităţii, atât individual cât şi colectiv; iar în al doilea rând o oferta de servicii de nivel înalt, ce asigură metrici şi evaluări obiective celor mai exigente proiecte, disponibile contra cost iniţiativelor de dimensiuni mari. Pentru implementarea acestor servicii vom căuta parteneriate cu CENAPOSS# şi organizaţia non-profit Ad Astra, ambele desfăşurând eforturi în domeniu.
În afară de efortul construirii comunităţii şi al platformei cu oferta de servicii, intenţionăm să constituim şi o echipa de cercetare al cărei principal obiect de interes va fi: Autonomic Computing (software autonom). Acest lucru ne va permite să devenim un membru al comunităţii, contribuind la creşterea, testarea serviciilor şi în acelaşi timp asigurând o sursă de venit necesară susţinerii şi creşterii platformei. Pe lângă cercetarea în sine, această ramură a organizaţiei aderă la filozofia generală de promovare şi stabilire de noi standarde înalte în comunitatea locală de cercetare şi îndeplineşte acest obiectiv prin crearea unui mediu independent de cercetare. Credem că cercetarea ar trebui sa aibă ocazia de a se desfăşura complet independent de instituţiile de învăţământ superior, câştigând astfel focus şi libertate, scăpând de birocraţia excesivă a sistemului de stat. De asemenea creează un ecosistem competitiv în care succesul se bazează pe calitatea cercetării şi capacitatea de a atrage finanţare, eliminând dependenţa fată de bugetul, politicile şi politica guvernamentală.
În concluzie dorim să construim o platformă ce oferă:
posibilitatea creării de echipe de competente dintr-o gamă variată de discipline, din diferite domenii,
facilitând accesul la canale de comunicare cu instituţii guvernamentale, programe europene şi parteneri din mediul de afaceri pentru a accesa finanţare,
asigurând suport continuu pe toată durata de viată a proiectului în oricare din domeniile: Managementul Tehnologiilor, Metodologii de Cercetare, Proprietate Intelectuala;
dar şi ajutor practic în: revizuirea şi evaluarea rezultatelor, alocarea de resurse din comunitate în caz de urgentă, etc;
În încheiere am dori să ne depărtăm de aspectele practice ale implementării iniţiativei şi să prezentăm câteva din motivaţiile uşor filozofice. În primul rând am dori să schimbăm mentalitatea generală conform căreia cercetătorii, sau chiar şi specialiştii sunt percepuţi ca şi indivizi retraşi în laboratoare obscure, manevrând instrumente şi formule complicate. Istoria arată că majoritatea oamenilor de ştiinţă de calibru colaborau, interacţionau şi dezbăteau activ cu cei din jurul lor şi erau de cele mai multe ori figuri publice. Până şi Albert Einstein, prezentat de multe ori ca o apariţie surprinzătoare din anonimat pe scena ştiinţifică, revoluţionând fizica din senin, a format împreună cu un grup restrâns de prieteni (printre care Maurice Solovine, un tânăr student român şi Conrad Habicht, un matematician elveţian) Olympia Academy, o adunare informală care se întâlnea regulat şi discuta ultimele descoperiri ştiinţifice, lucrări proprii sau chiar filozofie şi literatură. Asta avea loc cu doi ani înainte de anul denumit "anul miraculos" marcat de publicarea celor mai vestite lucrări ale lui.
Cu alte cuvinte inovaţia şi descoperirile provin în aceeaşi măsură din muncă solitară, dar şi din colaborarea şi schimbul de idei şi rezultate. În momentul de faţă există o breşă în comunicarea între mediul de cercetare, educaţie şi mediul de afaceri, iar iniţiativa noastră îşi propune să o adreseze prin promovarea efortului colaborativ intre specialiştii din diferite domenii şi medii, colaborare ce poate aduce creştere individuală pentru fiecare parte implicată, dar şi noi tipuri de interacţiuni şi oportunităţi de creştere comună. Vrem să construim o comunitate activă de specialişti şi să promovăm: parteneriate cu mediul de afaceri local pentru a aplica ultimele tehnologii în efortul de a îmbunătăţii viata de zi cu zi; parteneriate cu sistemul educational pentru a creste calitatea procesului de învăţământ, a îmbogăţii programa şi a creste interesul şi motivarea studenţilor, asigurând în acest fel continuitatea comunităţii; parteneriate intre specialiştii din domenii diferite pentru a crea noi oportunităţi şi plus valoare, prin combinarea şi complementarea competentelor. Credem că există deschiderea şi dorinţa pentru a realiza cele de mai sus şi suntem încrezători că vom găsi parteneri şi colaboratori cu care să construim comunitatea şi cu care să împărţim acelaşi set de valori.
de Ovidiu Deac
de Flaviu Mățan
de Ioana Fane
de Ovidiu Deac
