Inteligența artificială a intrat firesc în conversațiile de zi cu zi, de la sălile de ședință până la discuțiile târzii din grupurile de prieteni. Dar în cursa globală de a construi „următorul model revoluționar”, sărim adesea peste întrebarea mai importantă: construim sistemele potrivite pentru clienții noștri sau doar pe cele care sună impresionant?

Inteligența artificială se poate folosi în colectarea și interpretarea datelor aplicațiilor. Se generează, astfel, fluxuri ale utilizatorilor bazându-se pe secvențele tipice de navigare, obținute din capturile de jurnale de aplicație, telemetrie și datele de sesiune ale utilizatorilor.

În companii, menținerea calității codului între proiecte și echipe reprezintă o provocare fundamentală care necesită un efort semnificativ. Costul tiparelor inconsistente, al erorilor subtile, al codului inutil și al stilurilor arhitecturale divergente crește rapid. Deși documentația, revizuirile de cod și respectarea „celor mai bune practici” ajută la atenuarea acestor probleme, ele se bazează în mare măsură pe atenția umană și sunt adesea primele care se erodează sub presiunea livrării.

La sfârșitul anului 2025, mai multe incidente de securitate la nivelul aplicațiilor au evidențiat modul în care slăbiciunile de proiectare pot duce la breșe care implică riscuri mari. De la un bug de execuție de cod la distanță într-un framework web popular, până la un vierme de tip supply chain cu auto-răspândire, fiecare incident a scos în evidență o categorie distinctă de vulnerabilitate software. Acest articol analizează trei cazuri notabile din noiembrie și decembrie 2025 – React2Shell, viermele npm „Shai-Hulud” și o vulnerabilitate XXE în Apache Tika – rezumând ceea ce s-a întâmplat, ce slăbiciune a fost exploatată și cum o arhitectură sau un design mai bune ar fi putut preveni sau limita problema. În final, extragem principii comune și practici de dezvoltare securizată adresate arhitecților, dezvoltatorilor și inginerilor de securitate. 

Dacă folosim taxonomia Microsoft, ne aflăm în al treilea val al AI, definiția (tradusă) a acestui val de la Google fiind: „Sisteme autonome capabile să ia inițiativa, să stabilească obiective, să planifice acțiuni complet și să se adapteze pentru a obține rezultate fără supraveghere umană constantă.” Pe scurt, Agentic AI. Agentic AI sau nu este cuvântul la modă și, conform știrilor, va înlocui oamenii din toate domeniile. Suntem în IT, am auzit despre vibe coding și copiloți (agentici) ca developeri, dar cum rămâne cu arhitecții?

În era digitală, datele sunt noul „aur” pentru companii, însă explozia surselor de date și diversitatea acestor informații generează frecvent haos și complexitate. Astfel, valoarea lor reală nu stă în cantitate, ci în modul în care acestea pot fi transformate rapid, sigur și fiabil în informații. Platforma Databricks, lider global în domeniul procesării datelor, propune arhitectura Medallion drept standard în gestionarea datelor moderne. Această abordare structurată pe niveluri (Bronze, Silver și Gold), ușurează procesul automatizat de curățare, agregare și analiză a datelor, asigurând calitatea și guvernanța acestora.

Dezvoltarea mobilă, Internetul Lucrurilor (IoT) și Inteligența Artificială (I.A.) sunt trei domenii tehnologice care au cunoscut o creștere exponențială în ultimul deceniu. La intersecția acestor tehnologii se află Bluetooth Low Energy (BLE) și tehnologia Wi-Fi, protocoale de comunicație wireless esențiale pentru conectivitatea eficientă între dispozitive mobile și periferice IoT. Acest articol oferă o privire detaliată asupra arhitecturii, funcționalității și modelelor de implementare pentru BLE pe platformele Android, iOS și Flutter (cross-platform), precum și pe hardware-ul comun utilizat în dezvoltarea IoT.

Spring Boot 4 reprezintă un salt major în modernizarea modului în care aplicațiile Spring sunt dezvoltate, configurate și livrate. Spring este acum mai modular și mai extensibil ca niciodată. Pentru început, cerințele: pentru a rula Spring Boot 4 ai nevoie de Java17, sau Kotlin v2.2 și Spring framework 7.x.

VibeCoding este un eveniment global organizat de Cognizant, dedicat explorării și adoptării programării asistate de inteligență artificială. În cadrul acestei săptămâni tematice, mii de angajați din întreaga lume participă la workshopuri, hackathoane și sesiuni interactive, având ocazia să experimenteze cele mai noi tehnologii AI și să colaboreze la dezvoltarea de soluții inovatoare. Scopul principal al VibeCoding este de a accelera transformarea digitală și de a stimula creativitatea prin utilizarea instrumentelor moderne de generare de cod și automatizare.

Undeva, într-un server din apropierea orașului Helsinki, o inteligență artificială extrem de sofisticată trece printr-o criză. Nu e vorba despre o eroare de date sau de o lipsă de memorie RAM. Nu, e ceva mai profund - filozofic, chiar existențial. Se întreabă: „Sunt oare doar codul meu?” și, mai alarmant, „De ce îmi amintește programatorul meu atât de mult de tatăl meu?”