Adoptarea practicilor DevOps care, în esență, reprezintă colaborarea strânsă dintre echipele de dezvoltatori și operațiuni a devenit un standard în industrie, mai ales în ultimii 10 ani, datorită așteptării consumatorilor de produse și servicii digitale ca firmele să poată satisface nevoile lor într-un timp scurt fără sacrificarea calității acestora, dar și datorită nevoii companiilor de a se putea adapta rapid atât așteptărilor consumatorilor, cât și schimbărilor din piață, păstrându-și profitabilitatea.

Liniște. Se aud doar tastele apăsate. Oamenii în birou lucrează. E dimineață, a trecut ora de cafea, toată lumea e conectată.

Se aude o voce. E Vlad, care tocmai iese dintr-o sală de ședințe: "Ați auzit? Trecem la Agile, începem de pe 1 octombrie."

Andrei întreabă: "Ce presupune asta? O să fim mutați din echipele din care suntem?"

Lumea începe să discute din ce în ce mai interesată de subiect.

Astăzi, în mediul de afaceri, colaborarea nu mai este opțională— este un avantaj competitiv și factor critic pentru inovare. Cu toate acestea, multe organizații se confruntă cu o abordare compartimentată/izolată (mentalitate de solz), în care departamentele sau echipele operează izolat, nereușind să împărtășească informații, să se alinieze la obiective sau să colaboreze eficient.

În era digitală în care trăim, tehnologia evoluează într-un ritm amețitor, iar nevoile utilizatorilor devin din ce în ce mai complexe. În acest context, nu este suficient să creăm produse și servicii care doar funcționează; trebuie să dezvoltăm soluții care rezonează profund cu utilizatorii noștri. Empatia devine astfel un element central în procesul de design, permițându-ne să înțelegem cu adevărat nevoile, dorințele și provocările celor pentru care realizăm produsele. În acest articol, vom explora conceptul de Design Thinking, rolul esențial al empatiei în acest proces și modalitățile prin care putem dezvolta și aplica empatia pentru a crea soluții cu adevărat centrate pe utilizator.

Presiunea de a merge încet. Uneori pare însuși îndemnul de a încetini o presiune în sine. Cel puțin pentru mine. Consider că, uneori, există momente când ne întindem, forțăm nota, avem vârfuri de activitate, însă apoi, dar și înainte, încercăm să avem un normal personalizat. Lent, semi-lent, foarte lent, deloc lent. Sau rapid. Sau intens. În această vară, o amică mi-a propus câteva zile de deconectare. Mi-a plăcut ideea, am mers cu trenul, iar eu, una, mi-am propus să nu fac nimic.

Cum arată un lider în zilele noastre și cum se aliniază acesta la valorile Agile? Acestea sunt câteva din direcțiile discuției de la panel. Alături de noi s-au aflat:

• Andrei Mladin - Chapter lead engineer @ ING Hubs Romania,

• Andreea Pârvu - VP Growth and Development @ Endava,

• Adela Margin - Agile Coach Scrum Master @ Bosch

Am avut oportunitatea de a sta la o cafea cu Valeria și Adrian de la sediul din Cluj al ING Hubs Romania, unde am discutat despre produse, metodologii, pandemie și multe altele.

În lumea mobilă, aflată în continuă evoluție, se acordă foarte multă atenție celor mai noi tendințe, tehnologii și potențialului uimitor, dar neexploatat, al celor mai noi dispozitive și descoperiri din domeniul internetului. Și, chiar dacă toate aceste elemente ar trebui, de fapt, să fie în centrul atenției, uneori este bine să ne amintim și să privim mai de aproape elementele inițiale care au făcut ca universul mobile să evolueze la forma pe care o știm astăzi. Una dintre aceste pietre de temelie este capacitatea aplicațiilor mobile de a funcționa offline.

Industria IT a ajuns să fie saturată (sau săturată) de Agile. Ca lider de echipă într-o companie ce dezvoltă software, am fost martor direct al impactului pozitiv pe care metodologiile Agile îl pot avea asupra modului de lucru. Cu toate acestea, am observat, în timp, că multe companii se blochează în procese formale și ceremonii care riscă să devină rigide. Este ironic cum mișcarea Agile, concepută inițial pentru a oferi flexibilitate și a încuraja interacțiunile umane, a fost redusă în cele mai multe cazuri la un set de ritualuri birocratice care îndepărtează echipele de adevăratul scop al acestei mișcări. Pentru a contrabalansa această rigiditate, este esențial să ne întoarcem la valorile fundamentale ale manifestului Agile care pun accentul pe oameni și interacțiuni mai presus de procese.

Pe măsură ce consumul de știri în online a crescut, experiența utilizatorului (UX) oferită de site-urile de știri a început și ea să joace un rol din ce în ce mai important în asigurarea succesului lor. Pe lângă conținutul de calitate, un design intuitiv și ușor de utilizat este esențial pentru a menține cititorii loiali în spațiul digital. În acest context, pentru publicațiile media apare o nouă provocare, ele trebuind să aleagă dacă se vor baza strict pe venituri venite din publicitatea online sau vor percepe o taxă, de obicei transpusă într-un paywall.