ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
Numărul 148 Numărul 147 Numărul 146 Numărul 145 Numărul 144 Numărul 143 Numărul 142 Numărul 141 Numărul 140 Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 25
Abonament PDF

Despre relevanța practicii studențești

Andrei Kelemen
CEO @ Cluj IT Cluster



DIVERSE


Una dintre preocupările constante ale Cluj IT Cluster este resursa umană din industrie. Este de notorietate faptul că IT-ul clujean, încă în mod substanțial bazat pe servicii de outsourcing, are nevoie constantă de oameni cât mai bine pregătiți și cât mai numeroși.

Este de asemenea cunoscut faptul că majoritatea companiilor de IT din orașul nostru sunt în continuă căutare de noi talente. După datele existente vehiculate, confirmate și de către membrii noștri, vorbim de sute de locuri de muncă vacante și pentru care este dificil să se găsească candidații potriviți. Este de asemenea cunoscut faptul că salariile din industria IT sunt ca medie mult peste nivelul național și că, într-o comparație a puterii de cumpărare, au devenit competitive și la nivel global. Ca o paranteză, remarc un fenomen interesant de migrație a forței de muncă, dar care este în același timp paradoxal, un fenomen pe care un CEO al uneia din companiile din Cluster l-a denumit "reversed outsourcing". Practic, din ce în ce mai multe companii încearcă să suplinească penuria locală de talente de pe piața muncii prin importul ei din alte țări și, surprinzător, nu dintre cele cu standard mai scăzut de viață decât cel din România.

Dar cât de cunoscute sunt toate acestea de către cei pe care am dori să îi vedem că aleg o carieră în IT? Le sunt și lor cunoscute aceste realități? Sau, mai degrabă, trăim cu impresia că realitățile care ne sunt nouă apropiate (ca nivel de cunoaștere sau ca interes) sunt la fel de bine cunoscute și de alții? După toate aparențele creionate de situația concretă a nealinierii ofertei cu o cerință certă a pieței muncii, realitățile acestea nu sunt cunoscute sau în cel mai bun caz, sunt puțin cunoscute. În această situație se naște întrebarea firească de ce anume se întâmplă acest lucru și care ar fi mecanismele prin care putem interveni pentru ca talentele de care avem nevoie să fie și disponibile. Sunt mai multe răspunsuri atât în ceea ce privește cauzele, cât și pentru soluții, dar cum spațiul e limitat am să mă refer acum doar la felul în care se organizează practica studențească în România, care, cel puțin teoretic, ar trebui să fie un instrument puternic de inserție pe piața muncii.

Planul de învățământ prevede efectuarea obligatorie, contra unui număr de credite, a unui stagiu de practică de specialitate care, de regulă, este de 90 de ore. Acestea pot fi distribuite de-a lungul a două semestre, fapt care se și întâmplă în realitate. Fragmentarea a unui număr extrem de puțin de ore este, cel puțin din punctul meu de vedere, o greșeală. Practic studentul nu are răgazul necesar pentru a înțelege și a trage concluziile referitoare la ceea ce se întâmplă în compania / organizația în care a ajuns, dacă acea instituție poate sau nu să fie opțiune reală de carieră. Mai mult decât atât, stagiul de practică este definit, prin lege, ca o disciplină de sine stătătoare! Toate acestea mă îndreaptă spre o concluzie firească care spune multe despre felul în care este de fapt perceput acest instrument. Ca să fiu mai explicit am să aduc exemple din alte state europene. În Olanda, de pildă, programele de masterat prevăd cel puțin un semestru, dacă nu chiar un an întreg de practică studențească în domeniul de pregătire al persoanei respective. În Germania, de exemplu, sunt implementate programe speciale duale de tip vocațional în care sunt îmbinate stagiile de practică cu cele teoretice, asigurându-se astfel un corp consistent de oameni bine pregătiți pentru ceea ce economia poate oferi. Exemplele pot continua, desigur, și toate relevă o preocupare pentru realizarea și susținerea unui mecanism cât mai eficient de inserție pe piața muncii.

Cadrul în care evoluăm în România nu este, după cum se poate constata, unul foarte favorabil, dar acest lucru nu ne descurajează. Ca parte a eforturilor de a aduce în atenția tinerilor, dar nu numai, a oportunităților de carieră și de viață pe care industria noastră le oferă, Cluj IT Cluster a demarat un program prin care încercăm să realizăm acel nivel de cunoaștere necesar pentru o decizie informată asupra pregătirii și dezvoltării profesionale, mai ales în cazul tinerilor care urmează studii superioare sau intenționează să se înscrie la o unviersitate. Programul este mai amplu, cuprinde mai multe etape și niveluri de acțiune, unele în fază mai avansată de pregătire, altele încă în fază de idee. Nu este nici locul și, probabil, nici momentul pentru a intra în detalii, însă, un prim pas a fost deja făcut. Cluj IT Cluster este partener într-un proiect cu finanțare nerambursabilă europeană cu Universitatea Babeș-Bolyai prin care vom facilita accesul la stagii de practică organizate cu precădere la companii și organizații membre ale Cluj IT Cluster pentru un număr de 400 de studenți provenind de la Facultățile de Matematică și Informatică și Facultățile de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA). Proiectul este intitulat "Creşterea oportunităţilor de ocupabilitate prin practică de success (PRACT-IT) și este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013.

Dincolo de declarație de intenție și de obiectivele seci ale unui proiect, această inițiativă dorim să fie una prin care reușim să facem mai bine înțeleasă industria de IT, deopotrivă oportunitățile pe care le oferă, dar și rigorile cerute de angajatorii din acest domeniu. Acesta este și motivul pentru care designul proiectului a prevăzut din start includerea studenților provenind de la FSEGA, nu doar pe cei de la Matematică și Informatică. Cu alte cuvinte am dorit să mergem dincolo de profilul clasic al angajatului care provine de la o facultate de profil unde industria este mai bine cunoscută și să extindem astfel cercul de cunoaștere și în alte domenii de pregătire.

Proiectul urmăreşte în cele din urmă creșterea atât a relevanței studiilor și competențelor dobândite în timpul stadiilor de învățare prin aprofundarea acestora în cadrul unor stagii de practică aplicată cât și o inserție cât mai bună a celor incluși în proiect pe piața muncii. Creșterea oportunităților de angajare va fi asigurată complementar și în prealabil prin acțiuni de informare si consiliere profesională pentru un număr de 450 de studenți. Studenții care vor participa la activitățile proiectului vor proveni de la specializările: matematică, informatică, informatică economică, statistică, marketing, afaceri internaţionale, economie generală şi contabilitate și vor fi selectați, în baza unui proces transparent pentru participare în proiect.

Proiectul are o durată de implementare de 18 luni și a demarat la data de 5 mai 2014, iar activitatea efectivă cu studenții va începe odată cu noul an universitar, adică din octombrie 2014, mai întâi cu selecția lor, apoi parcurgerea etapei de consiliere profesională și, în cele din urmă, stagiile de practică. Speranța este că vom reuși să instituim un nou model de derulare a acestor stagii de practică și că studenții participanți vor reuși să valorifice o șansă reală de carieră. Așa cum arată industria de IT azi în Cluj, depinde doar de ei.

LANSAREA NUMĂRULUI 149

Marți, 26 Octombrie, ora 18:00

sediul Cognizant

Facebook Meetup StreamEvent YouTube

NUMĂRUL 147 - Automotive

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • P3 group
  • Ing Hubs
  • Cognizant Softvision
  • Colors in projects