ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 147
Numărul 146 Numărul 145 Numărul 144 Numărul 143 Numărul 142 Numărul 141 Numărul 140 Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 25
Abonament PDF

Ecosistemul IT Clujean din perspectiva startup-urilor

Ovidiu Mățan
Fondator @ Today Software Magazine



DIVERSE


Termenul ecosistem din titlul este utilizat ca o metaforă a contextului economic clujean care stabilește relații strânse între organisme precum comunitatea IT, universități și sursele de finanțare. Fiecare dintre acestea, comunitatea IT prin execuție, universitatea prin cercetare, iar sursele locale de finanțare prin susținerea primelor două, sunt implicate în crearea unei rețele de interdependențe și condiționări. Apariția startup-urilor în acest ecosistem este interpretată ca un instrument de măsurare a inovației și a culturii antreprenoriale.

Deși primii pași făcuți în această direcție sunt relativ timizi, importanța acordată acestora și susținerea locală sunt în creștere. Multe dintre evenimentele locale din zona IT-ului au o secțiune dedicată startup-urilor: Cluj Innovation Days, IT Days, Techsylvania. Același trend îl regăsim chiar și în cadrul unor evenimente cu caracter mai extins precum Cluj Business Days sau TedX. Toate acestea arată importanța acordată de comunitate dezvoltării unor produse locale, generarea acelui IP (Intellectual Property) ce oferă local o mai bună stabilitate și un mare potențial de dezvoltare. Pentru succesul unui startup într-o piață globală este nevoie însă de un întreg ecosistem care să ajute creșterea acestuia de la idee până la implementare, vizibilitate și profit. Victor Hwang a definit într-un mod foarte plastic imaginea de ansamblu. Industria clasică de outsourcing poate fi considerată o fermă în care semințele plantate cresc foarte repede, au toate aceeași dimensiune, excepțiile sunt puține și în general nu reprezintă un lucru benefic. Alternativ, într-o pădure, semințele plantate deși au o mică șansă de supraviețuire, pot ajunge niște copaci masivi, care să existe pentru multă vreme. În acest mediu, este în regulă să dai greș, iar acest lucru duce la diversitate, în opoziție cu ferma unde toate semințele trebuie să devină plante mature. În ambele exemple, ceea ce contează cel mai mult este solul în care aceste semințe cresc și care pentru noi reprezintă ecosistemul. Dezvoltarea unor produse noi înseamnă comunicare, încredere și împărtășirea experiențelor acumulate.

Vom analiza în continuare principalii factori ce definesc ecosistemul de IT clujean.

Comunitatea IT

Este alcătuită în majoritatea lor de companii de IT ce dezvoltă produse de outsourcing. Există câteva excepții locale, dintre care aș menționa două aparținând industriei jocurilor, Exosyphen și Idea Studio dar și pe cele ale unor companii mari precum Arobs sau Skobbler, acum devenit Telenav.

Un număr important de companii sunt și cele care sunt parte dintr-o companie internațională, au ownership pe produsele dezvoltate și există o divizie locală de R&D. Numărul acestora este în creștere și putem enumera câteva dintre ele precum: Betfair, Yardi, Tora, HP, Ullink, SDL sau Gameloft.

O categorie interesantă o reprezintă companiile care activau pe piața locală și care au fost achiziționate și care se înglobează astfel într-o piață globală: NTT Data ce a achiziționat EBS, Accenture a cumpărat Evoline, startup-ul Nok a fost luat de Intel sau Skobbler achiziționat de Telenav.

Din perspectiva dezvoltării personale, outsourcing-ul oferă posibilitatea de a lucra la proiecte importante, precum și asimilarea unei părți din cultura clienților, a modului acestora de lucru. Din perspectiva mai generală a corporațiilor, outsourcing-ul oferă accesul la o parte din cultura celorlalte corporații, comunicarea între diferitele proiecte, dar și meeting-uri cu echipele din diferitele colțuri ale lumii.

Dacă acum zece ani, în Cluj exista doar simplă execuție, acum avem de-a face cu un ownership din ce în ce mai extins. În general arhitectura sistemelor se face acum local iar product manageri-i și analiștii de bussines sunt la mare căutare. Acest fapt înseamnă și multă încredere și recunoaștere a calității software-ului dezvoltat în Cluj, iar tendința este de a pune accent pe calitate în defavoarea costurilor. De altfel, costurile din ce în ce mai ridicate ce se reflectă și în salariile programatorilor reprezintă și un impediment important în dezvoltarea startup-urilor. Totodată creează acea comoditate aleasă de majoritatea în detrimentul încercării de dezvoltare a unor produse proprii.

Piața de software locală a ajuns la un prim nivel de maturitate. Există deja angajați ce au cincisprezece ani de experiență în domeniu, dar ponderea acestora este relativ scăzută. Piața în general este tânără fără să avem încă programatori cărunți. Din perspectiva recrutării există o bătălie continuă pentru atragerea talentelor. Din păcate, sunt situații în care persoane și-au dedicat 3-4 ani unui startup pentru a fi angajate. Aceasta poate fi o problemă, dar pe de altă parte asimilarea culturii unei companii și o mai bună înțelegere a procesului de dezvoltare a produselor poate duce în câțiva ani spre crearea unui startup câștigător.

Universitățile

La cele două universități clujene, Babeș-Bolyai și Universitatea Tehnică sunt pregătiți aproximativ 1000 de studenți pentru a deveni programatori. Numărul acestora este mic comparativ cu necesitățiile pieței, iar acest lucru este observat prin numărul din ce în ce mai mare de companii care își deschid sucursale în alte orașe. De asemenea, se construiesc programe alternative precum 42.fr sau Ruby Girls.

Importanța universităților și rolul lor în contextul dezvoltării startup-urilor locale este relativ scăzut. Încercăm prin evenimentul anual IT Days, www.itdays.ro și de asemenea prin revista Today Software Magazine să promovăm cunoștiințele și proiectele realizate de universități. Acestea trebuie să se transforme într-un motor al inovației și a ultimelor tehnologii, similar cu ceea ce face Standford pentru Silicon Valley.

Investitorii

Investițiile principale realizate până acum în zona startup-urilor au fost reprezentate de către cele două acceleratoare din Bulgaria: Eleven și LAUNCHub. Cinci startup-uri locale au primit investiții de aproximativ 30,000 euro, dar din păcate toate au fost închise. Dintre învățămintele pe care le putem valorifica din această abordare le semnalăm pe acelea că banii acordați au fost insuficienți pentru atingerea pragului de afacere profitabilă, ideal la un nivel internațional și pe acela că necesitățile proiectelor nu au fost acoperite în ceea ce privește partea de development, marketing sau legal.

Crowdsourcing

Reprezintă o alternativă simplă de finanțare. Cele două platforme locale, Creștem Idei și Multifinanțare, nu reușit să atragă publicul larg într-o măsură mare. Proiectele și sumele finanțate astfel fiind la un nivel redus. Recent proiectul Multifinanțare a realizat o colaborare cu Universitatea Babeș-Balyai prin crearea unui portal pentru sprijinirea proiectelor academice.

Angel investors

Dacă facem o paralelă cu alte centre de dezvoltare, o parte din sumele cu care sunt finanțate inițiativele locale vin de la cei ce au realizat un exit. Putem să îi enumerăm astfel pe Phillip Kandal, unul dintre cei patru fondatori ai Skobbler, și pe Daniel Metz, cel care a vândut compania EBS către NTT Data. Deocamdată cei doi nu au anunțat vreo investiție în zona de IT dar ne așteptăm ca acest lucru să se întâmple în următorul an.

Acceleratoare

Gemini Solutions Foundry vine cu o abordare diferită. Acceleratorul oferă tot ce este nevoie pentru a aduce startup-ul la stadiul de MVP. Aceasta înseamnă suport tehnic, mentorat, suport legal, chiar și spațiu de lucru central în București, Cluj sau Iași. Scopul acestui MVP este prezentarea startup-urilor unor mari fonduri de investiții din SUA în vederea obținerii finanțării. În momentul de față căutările și selecția candidaților este în plină desfășurare.

Proiecte sociale

O alternativă mai populară în special pentru companiile de IT ce activează în zona outsourcing-ului și doresc orientarea către produse o reprezintă proiectele sociale. Astfel se realizează un proiect gratuit pentru comunitate. Un exemplu sugestiv este aplicația Statui de daci, care promovează lucrarea istoricului Leonard Velcescu.

Pe plan local se poate profita de oportunitatea oferită anul viitor de Cluj, atunci când acesta va avea titlul de Capitala Europeană a Tineretului.

Realizarea unui astfel de proiect va însemna un plus pentru comunitate, dar și un mod simplu de a promova un brand și de a trece prin provocările dezvoltării unui produs.

Alte structuri

Cluj IT Cluster

Este alcătuit dintr-un grup de companii românești, având ca scop principal atragerea unor mari proiecte ce nu ar putea fi realizate de o singură companie. În același timp se realizează o comunicare eficientă între companiile implicate, creându-se condițiile pentru o mai bună coordonare mai bună a acțiunilor. Evenimentul anual organizat de către cluster, Cluj IT Innovation Days a adus împreună companiile locale, reprezentanți ai guvernului, ai Uniuni Europene precum și proiecte de cercetare. Recent, revista Today Software Magazine împreună cu Cluj IT Cluster am organizat în Brașov evenimentul: IT-ul Brașovean: Oportunități de colaborare. Acesta s-a bucurat de un interes real din partea publicului și intenționăm să mai avem astfel de evenimente.

StartupWeekend

Este un eveniment dedicat 100% creării startup-urilor. Dacă nu ați participat până acum la un astfel de eveniment, vă sugerez să o faceți. Sunt acceptate doar ideile noi, iar echipele se formează în jurul celor mai populare pitch-uri. Este un fenomen global și multe startup-uri au luat naștere în felul acesta. Câștigătorii din ultimi trei ani sunt Mircea Vădan cu platforma UseTogether, echipa Cloud Copy, iar câștigătoarea de anul acesta a fost o veche colaboratoare a revistei, Antonia Onaca cu o idee ce ar trebui să schimbe modul în care sunt evaluați angajații.

Hackaton-ul Techsylvania

Organizat în cadrul primei ediții a Techsylvania, acesta a pus la dispoziția participanților diverse dispozitive mobile precum Google Glasses, Leap Motion, Sphero, Little Printer, Pebble și multe altele. Rezultatul a fost spectaculos, miniproiectele realizate fiind cu adevărat interesante. Acestea au combinat folosirea Google Glasses împreună cu Leap Motion pentru realizarea unui joc sau tastarea unui cod la bancomat prin monitorizarea mișcării ochilor. Probabil o combinație de Startup Weekend și hackaton în care sunt puse la dispoziție ultimele gadget-uri disponibile ar duce la crearea unor startup-uri cu adevărat inovative.

Today Software Magazine și IT Days

Unul dintre scopurile declarate încă de la lansarea revistei a fost sprijinirea startup-urilor. Revista Today Software Magazine sprijină majoritatea inițiativelor din această zonă și ajutăm la promovarea acestora. De asemenea, prin evenimentul anual IT Days, ce va avea loc în 3-4 decembrie anul acesta, vom aduce pe scenă cele mai importante startup-uri locale.

Concluzii

Fenomenul startup-urilor și orientarea companiilor ce activează în zona outsourcing spre crearea de produse sunt în continuă creștere. Deși nu putem da un exemplu de succes real, ne așteptăm să putem face acest lucru în curând. Mă bucur să putem da un exemplu real, compania fondată de doi clujeni și un american, LiveRail, a fost recent achiziționată de către Facebook. Aceasta demonstrează fără echivoc valoarea ecosistemului local și a educației.

Sfatul pe care îl dăm celor ce vor să își creeze un startup este să participe la cât de multe evenimente locale și internaționale, relațiile personale fiind foarte importante la început de drum. Este puțin probabil că ideea ta va schimba lumea mâine, dacă nu interacționezi cu multă lume.

Există multe oportunități, pe care le remarcăm mai ales în faptul că programatorii vor din ce în ce mai mult să își creeze produsele proprii, iar acceleratoarele locale încep să își facă simțită prezența. Prin produsele dezvoltate în outsourcing sau parte dintr-o mare corporație, s-a demonstrat faptul că tehnic putem realiza orice, din păcate, din cauza confidențialității, majoritatea dintre ele nu pot fi făcute publice. Universitățile devin din ce în ce mai deschise în comunicarea cu specialiștii ce nu sunt parte a lumii academice și sperăm să vedem în curând mai multe cursuri despre antreprenoriat și de ce nu, chiar un accelerator pentru studenți în care practica și cercetarea se reunesc.

Startup-uri clujene

În continuare vă propun o listă de startup-uri locale ce merită să fie urmărite. Mulțumesc lui Mircea Vădan și lui Marius Mornea pentru realizarea acesteia. În numerele următoare vom reveni cu un infografic.

Squirrly - Este un plugin SEO de wordpress. Compania a fost înființată de către Florin Mureșan și se bucură deja de un număr mare de clienți. De asemenea, este sprinjinit de către Phillip Kandal, co-fondator Skobbler.

HackaServer și CTF365 - un vechi startup clujean condus de către Marius Corâci și Marius Chiș. Acesta se adresează hacker-ilor ce doresc o provocare legală și administratorilor de sisteme ce doresc o îmbunătățire a securității printr-o testarea reală.

HipMenu - este o aplicație ce se adresează celor ce vor să comande mâncare la birou sau acasă. Marius Mocian, un susținător local a startup-urilor este parte din această echipă.

Evolso - un startup pornit de către Alin Stănescu și este acum parte din programul de accelerare de la StartupYard.

Mira Rehub - unul dintre cele mai promițătoare startup-uri locale. Au realizat un sistem de recuperare a celor cu probleme locomotorii folosind senzorul Kinect.

Mockups - implementeză creearea de mockup-uri online având o bază mare de useri online.

Conferință TSM

NUMĂRUL 147 - Automotive

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • P3 group
  • Ing Hubs
  • Cognizant Softvision
  • Colors in projects