ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 24
Abonament PDF

De ce copiii noștri nu visează să devină Project Manageri?

Laurenţiu Toma, PMP
Project Manager
@SOFTVISION
MANAGEMENT


Aceasta a fost întrebarea adresată de Jon Duschinsky - keynote speaker la Congresul Internațional organizat de Project Management Institute (PMI), la care am avut privilegiul să particip, la începutul lunii mai în Dubai. Jon a fost într-adevăr extraordinar și am să încerc să vă transmit câteva din puternicele mesaje insuflate de discursul lui.

Jon, votat recent al doilea cel mai influent comunicator în inovație socială din lume, fiind întrecut doar de Bill Clinton, își desfășoară activitatea în principal în filantropie și inovație socială. El, împreună cu câteva dintre cele mai creative și inteligente personalități din lume, a fondat o organizație numită "Ferma conversației" (The Conversation Farm), care folosește creativitatea ca să rezolve probleme globale. Ei sunt angajați de companii și de organizații de caritate pentru a veni cu idei sclipitoare care să implice milioane de oameni, să determine o interacțiune între aceștia care să rezulte în schimbări de atitudini și comportamente.

Jon menționează foarte des cuvântul "conversații" și nu se referă la conversația pe care o aveau predecesorii noștri la întâlniri, petreceri și alte evenimente mondene ale vremurilor, ci la ceva mult mai mare: o conversație care nu avea cum să se întâmple acum 10 ani când începea să se vorbească despre Web 2.0 la prima conferință pe această temă și când Mark Zuckerberg abia fonda Facebook împreună cu cei câțiva colegi de la Universitatea Harvard și Twitter nici nu exista! Amploarea "conversațiilor" din ziua de azi este într-adevăr incredibilă datorită pe de o parte schimbărilor în plan tehnic care permit "crearea internetului" în timp real și accesul incredibil de ușor la internet de pe dispozitivele mobile, iar pe de altă parte datorită uriașelor comunități formate de popularele site-uri de socializare globale și cele regionale (să nu uităm de Weibo și Vkontakte care împreună se apropie de 1 miliard de utilizatori). Dar probabil știți deja aceste lucruri…

Revenind la întrebarea din titlul acestei povestiri, Jon crede că o parte din soluția la problema menționată este să pornim conversații. Ce fel de conversații? veți întreba. Despre ce facem? Nicidecum! Dacă îi spui copilului tău că tu în fiecare zi ai grijă ca echipa să livreze la timp și încadrându-se în buget, că urmărești riscuri, scrii rapoarte și negociezi cu stakeholderii o să înțeleagă ceva? Nimic! Mai mult, credeți că va visa să devină și el "Project Manager"? Nici măcar nu va reuși să pronunțe aceste două cuvinte! Nu că ar ști să pronunțe "astronaut", dar dacă stâlcește cuvântul "astronaut" măcar o să sune distractiv!

Problema este mesajul pe care îl transmitem. Prin definiția muncii noastre (sau mai bine spus "defect profesional"), ne concentrăm asupra detaliilor, asupra procesului, în loc să ne concentrăm asupra rezultatului care este vizibil și sperăm apreciat. Cum facem ca mesajul nostru să ajungă în adâncul sufletului copiilor noștri într-un asemenea fel încât să îi facă să își dorească să devină ca noi? Și cred că nu este greșit dacă merg mai departe și întreb cum facem ca echipa și întreaga noastră organizație să înțeleagă ce facem noi cu adevărat astfel încât să obținem sprijinul lor, absolut necesar să ne atingem obiectivele propuse?

Răspunsul este destul de simplu: trebuie să ne adresăm sufletului lor, emoțiilor lor.

Primul pas pentru a realiza asta este să înțelegem în ce credem - noi înșine și ca organizație. Care e motivația pentru care facem munca noastră de zi cu zi? De ce este important să pornim pe drumul deseori anevoios al unui proiect? În momentul în care reușim să înțelegem aceste lucruri ne va fi mult mai ușor să ducem mesajul mai departe echipei noastre, să fim cu toții motivați să lucrăm împreună pentru același obiectiv. În dinamismul vremurilor "agile" în care trăim, nu ajunge să faci un proiect doar pentru scopurile lui prestabilite pentru că acesta poate deveni irelevant încă înainte să se încheie. Un proiect trebuie să se muleze pe valorile reale ale companiei care îl inițiază, la fel cum și noi trebuie să ne identificăm cu aceste valori. Dacă nu credem în proiectul nostru, nu are cum să aibă succes.

Spre exemplu, companii petroliere au încercat să se definească ca fiind aproape de comunitățile în care activează, dar în același timp au departamente întregi de juriști care lucrează pentru singurul scop de a ocoli legile pentru protecția mediului. Fiind niște valori false, aceste campanii de îmbunătățire a imaginii lor au eșuat.

Așadar, dacă reușim să identificăm aceste valori autentice și să legăm proiectul nostru de ele, echipa nu doar va executa un proiect, ci va contribui la realizarea unor obiective mărețe, menținând relevanța proiectului.

Pasul al doilea ar fi să vedem pentru cine facem acest produs sau serviciu? Să ne identificăm cu cei care îl vor folosi, să le înțelegem nevoile, să identificăm motivația lor de a-l folosi și cum le influențăm noi viața prin acest proiect. Astfel pe de o parte va fi mult mai natural să livrăm ce trebuie, pe de altă parte putem fi siguri că va fi o "conversație" pozitivă despre ce am reușit să facem.

Al treilea pas este să oferim tuturor o modalitate de a se implica în conversație, ceva palpabil pe care ei îl pot face ca să participe la conversația noastră și cu care să îi influențeze și pe ceilalți.

Una din marile cauze la care a contribuit, după cum ne-a povestit în cadrul discursului său, a fost strângerea de fonduri substanțiale ce vor susține cercetări în vederea găsirii unui tratament pentru ALS - o boală degenerativă descoperită încă din 1896 care afectează milioane de oameni la nivel global, dar care până acum nu a primit niciun fel de atenție din partea cercetătorilor.

Jon crede că motivul de bază pentru care aceasta boală (ca multe altele de altfel - Parkinsons, cunoscută încă din 1817, malaria, care afectează un milion de oameni în fiecare an), nu a primit nici un fel de atenție, chiar dacă a fost descoperită de mai bine de 100 de ani, este pentru că nu au existat "conversații" despre ea. Ca să confirme această teorie, Jon aduce exemplul HIV/SIDA, descoperită recent (în 1981), dar pentru care în doar 9 ani a fost găsit un tratament ce are drept efect ameliorarea substanțială a efectelor bolii, chiar dacă nu aduce vindecarea totală a bolnavului.

Jon și "Ferma conversației" au fost rugați de Steve Gleason, un celebru fost jucător de fotbal american bolnav de ALS, să "schimbe conversația" despre această boală. Steve a creat un clip video de un minut în care foști colegi de echipă și antrenori din New Orleans (orașul natal al lui Steve) vorbesc cu cuvintele lor despre efectele bolii asupra oamenilor, despre cum îți fură viața puțin câte puțin. Până acum nimic inovativ, au mai fost atâtea campanii similare care nu au avut efecte remarcabile. Acest clip, în schimb, a fost făcut în așa fel încât să atingă latura emoțională a oamenilor. Partea incredibilă a acestei povestiri este că acest scurt film nu a fost difuzat la televiziune, ci locația lui a fost trimisă prin email către patru jurnaliști de la New York Times, CNN, USA Today și ESPN cu câteva zile înainte de ediția 2013 a "Super Bowl"-ului. Astfel a ajuns în fața ochilor a zeci de milioane de oameni arătând puterea pe care o are social media în ziua de azi.

Această "conversație" a avut drept efect postarea a peste 8 milioane de mesaje pe cunoscuta rețea de socializare Twitter și aceasta doar pe durata meciului menționat anterior! Rezultatul a fost răsunător, în 48 de ore fiind strânse câteva milioane de dolari dedicate cercetării. La scurt timp după eveniment, 150 de cercetători s-au strâns în aceeași încăpere să discute despre pașii care trebuie urmați, iar la mai puțin de un an după aceea câteva universități importante din SUA făceau deja un plan de afaceri pentru găsirea unui tratament pentru ALS.

În concluzie, cei care au lucrat pentru această campanie au crezut în ea, s-au identificat cu cauza ALS-ului, au creat un mesaj simplu pe care l-au adresat inimilor oamenilor și prin care oamenii au înțeles ce înseamnă această boală, le-a oferit acestora o modalitate prin care să se implice - să transmită mesajul mai departe și să contribuie financiar - și în acest fel au schimbat conversația despre ALS. Amploarea conversației a motivat cercetătorii, mobilizându-i să își întreprindă activitatea cu scopul suprem de a găsi un tratament pentru această boala.

Mesajul transmis este că trebuie să ne schimbăm modul în care vorbim despre Project Management. Trebuie să schimbăm conversația, să îi facem pe cei de lângă noi să vadă lumea noastră diferit. Și dacă reușim să facem aceasta, o să reușim mult mai mult decât plănuiam: echipele noastre vor fi mai motivate pentru că vor înțelege care e scopul muncii lor, ceilalți stakeholder-i vor fi mai aproape de proiect, iar noi înșine vom înțelege pentru ce fel de organizație lucrăm, de ce facem un proiect și care e scopul măreț la care vrem să ajungem.

LANSAREA NUMĂRULUI 87

Prezentări articole și
Panel: Project management

Marți, 24 Septembrie, ora 18:00
Impact Hub, București

Înregistrează-te

Facebook Meetup

Conferință

Sponsori

  • ntt data
  • 3PillarGlobal
  • Betfair
  • Telenav
  • Accenture
  • Siemens
  • Bosch
  • FlowTraders
  • MHP
  • Connatix
  • UIPatj
  • MetroSystems
  • Globant
  • Colors in projects