Acest articol prezintă rezultatele unui studiu privind percepţia studenţilor asupra a zece firme de IT, mai cunoscute din Cluj. Fiind foarte probabil viitori angajaţi în aceste firme, percepţiile lor (evident subiective) pot să ajute firmele de IT să îşi reconsidere politicile de atragere de candidaţi, atât pentru politicile de HR, cât şi pentru cele de PR. Astfel, îşi pot defini mai bine şi locul în comunitatea IT locală.
Ca firmǎ de consultanţǎ în Dezvoltare Organizaţionalǎ şi Managerialǎ, care a lucrat cu mai multe firme de IT din Cluj, am dorit sǎ aflǎm mai multe despre aceastǎ industrie. De o bunǎ perioadă de timp se vorbeşte despre IT Cluster-ul din Cluj care doreşte sǎ dezvolte o realǎ comunitate de afaceri în acest domeniu. Dar cum este aceastǎ comunitate? Din cine este formatǎ şi care sunt legǎturile dintre principalii actori? Cu ce probleme se confruntǎ şi cum pot fi rezolvate acestea?
Anul trecut am fǎcut o cercetare, pe baza discuţiilor cu oameni de HR din IT-ul clujean, ca sǎ vedem cum au evoluat firmele, care sunt principalele provocǎri ale momentului şi cum se vede ideea de comunitate IT. Am publicat concluziile discuţiilor în numerele 13, 15, 16, 19 din TSM.
Atunci a rezultat, de departe, cea mai mare problemǎ cu care se confruntǎ firmele de IT din Cluj : lipsa personalului calificat care sǎ stea la baza creşterii doritǎ de patroni sau prea puţini absolvenţi de specialitate faţǎ de nevoile în creştere. S-au încercat diverse soluţii, susţinute de firme - reconversia profesionalǎ a unor posibili angajaţi care sǎ uite vechea pregǎtire profesionalǎ (mult mai slab plǎtitǎ) şi sǎ înveţe sǎ programeze; aducerea de profesionişti buni din alte localitǎţi sau deschiderea de filiale prin ţarǎ (de obicei unde existǎ universitǎţi); chiar includerea elevilor în programe care vizau atragerea lor ca angajaţi. Şi totuşi, problema rǎmâne - o luptǎ durǎ pentru împǎrţirea resursei umane. Iar pentru aceasta firmele au fǎcut o serie de acţiuni legate de vizibilitate sau climat de lucru.
Noi am fost interesaţi, de data aceasta, sǎ vedem ce pǎreri au tocmai aceia pentru care se duce lupta: viitorii angajaţi. Ce imagine au ei despre firmele posibil angajatoare? Ce ştiu despre acestea (este vorba despe percepţia lor - nu despre o realitate greu de definit - care îi va determina sǎ facǎ o alegere în viitor).
Pentru studiul realizat de firma noastrǎ ne-am consultat cu cadre didactice din UBB, cu competenţe în domeniul sociologiei şi a managementului. Pentru construirea chestionarului s-a ţinut seama şi de opiniile unor angajaţi din firme IT (mai nou angajaţi sau cu mai multǎ experienţǎ), oameni de HR, respectiv patroni din firme IT.
Prima decizie a fost legatǎ de participanţii la studiu. S-a convenit ca aceştia sǎ fie dintre studenţii la Calculatoare sau Automatizǎri (UTCN), respectiv Informaticǎ (UBB), indiferent de predarea în limba românǎ sau englezǎ. Acesta reprezintǎ, de departe, cel mai vizat sector de interes pentru angajare în IT, chiar dacǎ nu e singurul.
Apoi am ales anul de pregǎtire al studenţilor. Am considerat cǎ cei din anul I sunt încǎ destul de puţin cunoscǎtori privind firmele din Cluj, iar cei din anii superiori, foarte mulţi, deja lucreazǎ şi pǎrerea lor poate fi influențată de prezentul loc de muncǎ. Aşa cǎ am ales sudenţii din anul II (deja în semestrul doi).
A urmat alegerea firmelor care sǎ fie studiate. Am folosit douǎ criterii care sǎ creascǎ şansa cunoaşterii lor de cǎtre studenţi: mǎrimea firmei (numǎr de angajaţi) şi vechimea acesteia în Cluj. În final, 10 firme au fost selectate:
Urmǎtorul pas a fost alegerea unor cuvinte care sǎ poatǎ descrie oricare/toate firmele din industrie. I-am numit descriptori şi i-am ales dupǎ mai multe discuţii cu persoane din firme de IT.
I-am rugat pe respondenţi sǎ aleagǎ maxim trei descriptori, dintre cei 13 posibili, din dorinţa de a vedea rezultate polarizate - principalele caracteristici ale firmelor, vǎzute de studenţi.
Aceşti descriptori au fost:
În final am realizat un chestionar cu douǎ pǎrţi principale. În prima parte, respondenţii trebuiau sǎ spunǎ dacǎ cunosc sau nu fiecare dintre cele 10 firme.
În a doua parte trebuiau sǎ exprime opinii despre firmele pe care le cunosc, pe baza descriptorilor amintiţi. Au mai fost adǎugate câteva întrebǎri informative: facultatea la care sunt studenţii, genul respondentului, adresa de e-mail pentru trimiterea informaţiilor finale.
Cum s-a întâmplat! În perioada 26 februarie - 3 martie 2014 au rǎspuns la chestionar 400 de studenţi de la facultǎţile vizate, ceea ce ne face sǎ considerǎm opiniile relevante statistic. Pe aceastǎ cale, dorim sǎ le mulţumim studenţilor şi profesorilor care ne-au facilitat obţinerea rǎspunsurilor.
Fiecare firmă inclusă în studiu a primit un raport cu detalii despre percepţia studenţilor privind respectiva firmă, ceea ce le permite să vadă cum se raportează fiecare la concurenţă.
În prezentul articol nu vom corela răspunsurile primite cu numele unor firme, pentru păstrarea confidenţialităţii, dar sperăm că, analizând comparativ datele, fiecare firmă va reuşi să-şi îmbunătăţească politicile de recrutare sau de PR. Scopul nostru a fost să fim de folos şi orice feedback este binevenit.
Pentru ca firmele să îşi atragă candidaţi pentru recrutare, este important ca aceştia să le cunoască. De aceea, prima întrebare a fost dacă respondenţii cunosc (cât de cât) firmele de IT. Răspunsurile lor au fost distribuite pe o plajă destul de largă, de la 25,3% până la 80,2%. Fiindcă, practic, toate aceste firme de IT au planuri de a-şi crea o notorietate cât mai mare şi ţinând cont că majoritatea sunt firme vechi şi/sau mari, scoruri de 25-30% sunt, după părerea noastră, destul de mici. Probabil că strategia de imagine, marketing, sau PR ar trebui revăzută.
Rezultatele privind descriptorii, aşa cum au fost aleşi de către studenţi, relevă diferenţe de percepţie. Media sau mediana rezultatelor nu credem că este foarte relevantă. Este interesant de văzut scorurile comparative dintre firme - aceasta dă o imagine mai clară despre cum se poziţionează firma, în percepţia subiectivă a studenţilor, faţă de concurenţă. Rezultatele sintetice sunt prezentate în tabelul următor (am avut grijă ca ordinea firmelor în tabel să nu fie alfabetică, deci e imposibil de ghicit scorul fiecărei firme; pentru firmele interesate avem mai multe detalii, fără să deconspirăm identitatea fiecăreia).
Am marcat scorurile maxime pentru a se vedea mai bine diferenţele.
În multe cazuri, raportul percepţiilor depăşeşte raportul 2:1; în cazul percepţiei despre Aroganţă raportul depăşeşte ٨,٥:١, chiar dacă notele totale sunt relativ mici. Studenţii percep aproximativ la fel firmele ca făcând outsourcing (3,9-5,6%). O firmă iese în evidenţă, fiind percepută de către respondenţi ca având produse proprii (12,9% faţă de cel mai mic scor de 4,1%). Polarizări interesante apar şi la percepţia despre cea mai sensibilă caracteristică: Plata! Raportul percepţiei, în cazul extrem, este de peste 2,25:1. Astfel, pentru angajare, un student ar merge întâi la firma G, nu la firma D, cu o probabilitate de 225%.
Sigur că sunt mulţi factori care îi pot determina pe studenţi să prefere un angajator în defavoarea altuia. Acestea sunt percepţiile exprimate de către aceştia şi, credem, pot să fie food for thinking pentru firmele intrate în studiu, dar nu numai pentru acestea.
