ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 4
Abonament PDF

Metoda de estimare Function Point în practică

Ionel Mihali
QA Officer
PROGRAMARE

Ca urmare a publicării unui articol pe această temă într-un număr precedent am dat curs invitaţiei de a explora mai in detaliu practica FPA. Scopul articolului precedent a fost expunerea în linii mari a aplicabilității metodei FPA (Analiza punctelor funcţionale) și explicarea terminologiei de bază. În acest articol, mă voi axa mai mult pe cum se aplică metoda concret.

Am decis că, pentru o mai bună înţelegere, voi lua o aplicaţie deja construită - nu o să merg pe o estimare bazată pe cerinţe funcţionale - pe care voi aplica metoda detaliată de măsurare.

Am vrut să număr pentru acest articol o aplicaţie care are o funcţionalitate mai mult sau mai puţin standard, pentru a mă putea axa pe explicarea măsurătorii şi nu a funcţionalităţii; am avut nevoie de o aplicaţie care nu impune constrângeri de confidenţialitate în condiţiile în care trebuie să analizăm şi structura bazei de date. Ca urmare, am descărcat de pe site-ul http://www.comersus.com/ o aplicaţie care funcţionează pe principiul coşului de cumpărături.

În capitolele care urmează se vor parcurge paşii principali în execuţia unei măsurători.

Vor fi utilizați termenii:

FTR - Tip fişier referenţiat (File type referenced)

RET - Tip înregistrare elemente (Record element type)

DET - Tip element de date (Data element type)

EI - Intrare externă (External Input)

EO - Ieşire externă (External output)

EQ - Interogare externă (External Inquiry)

ILF - Fişier logic intern (Internal Logical File)

Dacă se întâmpină dificultăţi în a înţelege termenii, articolul «Metoda de estimare Function Point » din numărul precedent al revistei este un ghid bun în acest sens: http://www.todaysoftmag.com/article/ro/3/Metoda_de_estimare_Function_Point_22.

Colectarea documentaţiei. După cum am menţionat mai sus, pentru a executa numărătoarea se va folosi aplicaţia în sine iar în capitolele următoare vor fi câteva imagini pentru fiecare funcţionalitate.

Determinarea tipului de numărătoare. Se va utiliza numărătoarea detaliată.

Determinarea graniţei. În cazul nostru aplicaţia nu comunică cu alte aplicaţii, deci nu trebuie să ne punem problema dacă avem date care vin din sau se transmit în alte sisteme. În ceea ce priveşte scopul, din motive de timp si spaţiu am decis să număr doar o parte din funcţionalitatea sistemului.

Identificarea funcţiilor de date

În Figura 1 avem o serie de tabele pe care le-am grupat într-o serie de funcţii de date:

img3_1.jpg

Figura 1. Identificarea funcţiilor de date

ILF_Produse: Este un fişier logic intern pentru că este în interiorul graniţei aplicaţiei numărate şi mentenanţa tabelelor se face de către aplicaţia numărată.

Acest fişier conţine tabelele: "categories", "products", "relatedproducts", "cartrows", "cartrowsoptions" . Le-am grupat aşa pentru că există dependenţe între ele, de exemplu, un produs face parte dintr-o anumită categorie.

ILF_Mesaje, ILF_Setări: Sunt două fişiere de date cu câte o tabelă fiecare.

Entităţi de legătură: Nu se numără tabelele care nu stochează date cu valoare pentru un tilizator. De obicei acestea sunt tabele de legătură iar în terminologia FPA ele se numesc "key-key entities" deci ele sunt excluse din scopul măsurătorii.

Identificarea funcţiilor de tip utilizator

Aplicaţia are două părţi principale: una de administrare şi una de navigare / comandare a produselor.

Mai jos, am ales o serie de funcţionalităţi pe care le-am pus în imagini; va fi selectată fiecare imagine explicându-se ce funcţionalitate implementează şi cum se face numărătoarea.

După cum sugerează şi numele, Figura 2, defineşte setările de sistem. Această funcţionalitate conţine un EI, care este funcţionalitatea de salvare a setărilor în tabela "settings". Numărul de elemente este 11

img3_2.jpg

Figura 2. Definirea setărilor

În Figura 3, utilizatorul primeşte un mesaj legat de statusul acţiunii de salvare. Acesta este un EQ cu un singur element returnat din tabela "screenmessages"

img3_3.jpg

Figura 3. Mesaj utilizator

Figura 4 arată implementarea funcţionalităţii de modificare şi ştergere a unei categorii de produse în tabela: "categories". Avem două EI cu câte două elemente.

img3_4.jpg

Figura 4. Mentenanţă categorii

Figura 5 arată implementarea funcţionalităţii de adăugare a unui produs în tabela "products". Avem un EI cu 18 elemente.

img3_5.jpg

Figura 5. Adăugare produse

Figura 6 arată implementarea funcţionalităţii de listare a produselor care există în tabela "products". Avem un EO cu cinci elemente: SKU, descriere, număr vizite, pret, imagine.

img3_6.jpg

Figura 6. Listă produse

 

Determinarea complexităţii şi calcularea numărului de puncte funcţionale.

Având funcţiile şi elementele lor determinate mai sus, ne mai rămâne să determinăm complexitatea fiecărei funcţii şi numărul de puncte funcţionale asociate. Acestea sunt determinate în tabelul din Figura 7. Există o excepţie de la regulă, care zice că pe lânga funcţiile existente se mai numără câte un EQ, EO, EI pentru tabelele de tip FPA.

img3_7.jpg

Figura 7. Număr puncte funcţionale

Determinarea complexităţii se face pe baza numărului de DET şi RET pentru funcţiile de date, respectiv numărului de FTR şi DET pentru funcţiile de tip utilizator, acestea fiind specificate în detaliu în articolul din numărul precedent.

Exemplul din acest articol are doar scop informativ. Deoarece această metodă de numărare are o marjă de eroare, ca orice metodă, literatura de specialitate nu recomandă aplicarea ei pentru sisteme care pot să aibă un număr mai mic de 100 puncte funcţionale.

Concluzie

Măsurătoarea de mai sus are ca scop determinarea productivităţii unui sistem deja construit (ore / punct funcţional) care se poate folosi în estimarea unor aplicaţii asemănătoare de dezvoltat în viitor.

 

 

 

 

VIDEO: NUMĂRULUI 100

Sponsori

  • comply advantage
  • ntt data
  • Betfair
  • Accenture
  • Siemens
  • Bosch
  • FlowTraders
  • MHP
  • Connatix
  • Cognizant Softvision
  • BoatyardX
  • Colors in projects

Ionel Mihali a mai scris